„Ia uite ce mesaje mi-a trimis soțul meu”, zice ea, arătându-mi pe telefon versurile curgând clișeic pe fond de trandafiri criogenați, de pisicuțe pufoase și inimioare roșii. „Ce drăguț!”, zic eu, neștiind ce altceva să răspund la vederea versurilor facile. „Se anunță o giugiuleală de proporții cosmice!” mă trezesc vorbind. Ea se supără, că nu înțeleg cum vine cu iubirea și cu declararea ei. „Unde era soțul tău?” întreb eu de complezență. „Eu eram în dormitor, el era în sufragerie, la laptop.” Așadar, dacă am înțeles bine, el îi trimitea din sufragerie mesaje de dragoste adevărată ei, în dormitor. Între ei erau cinci sau șase metri și un perete sau un hol.
Simt că mie îmi scapă ceva și că sunt depășită de vremuri.
Categorii:Dragoste
Eu am câștigat 10 euro la loto, pe care i-am împărțit frățește cu soțul, de ziua îndrăgostiților. Fiind zgârcită de fel, aceasta a fost o declarație de dragoste. 😏
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Și eu cam la fel: „ți-am spălat vasele!” mi-a spus el cu mare pompă și am înțeles mesajul de dragoste😁 Maximum posibil!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
E mai ieftin așa.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Și mai ieftin mi se părea să-i spună simplu, cu vorbe. Dar nu ar fi fost cu like-uri.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
E și o amintire, mesajul online.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Poate că da.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
M I S A .;?!&*+²/3-7-)(5°ù£=0 RéVéLaT I0N
ApreciazăApreciază
In mod categoric (indubiabil, inexorabil chiar) tuturora ne scapă câte ceva și și (nu sau) suntem cu totii depășiti de vremuri. Asta e… Faptul ca trupurile protagonistilor erau (vai) intamplator in aceeasi casa, dormitor vs sufragerie („sufrageria ma-si de viata” – asta nu e din mine ci din Mobilă si Durere!) nu inseamna nimic… Entitatile respective se afla in mod persistent si difuz, ratacite in aceste universuri virtuale, cu care se si confunda (prin imbricare). In aceste universuri asa se comunica… superficial, ridicol, penibi, caraghios… din perspectiva relativa a cuiva care nu-i inca des-fiintat coplet din realitatea nevirtuala… Dar foaie verde fagădău o sa fie si mai bine… O sa mancam cu totii din salamul de Sibiu al disperarii (insist, Mobilă si Du-re-re)…
Tu (de ex) acum ai petrecut de sfântul Vali?
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Eu am muncit până seară, el a muncit până seară. Erau farfuriile din chiuvetă spălate, echivalentul unei declarații de dragoste majoră. În rest, Valentin îmi pare cam poznaș și suficient de zglobiu să îmi depășească forțele amoroase.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Clasic. Totusi asta cu spalatul vaselor ca declaratie majora de dragoste, pare o mica eroare din greseala in context… De sfantul Vali voi sa zic. Ar merge poate/cred (ca-cliseu) pentru 8 Martie, sau intr-o zi oarecare de peste an, in care vine vorba despre feminism, emancipare, egalitate, corvezi de impartit echitabil (si sau treburi barbatesti in casa domne, alea care sunt) … sau, ca un mic exemplu, de exemplu, in povestea (banal de comuna) a unei mame care se ocupa (aproape singura, masculul fiind la serviciu) de un bebelus (o fetita zbuciumata) care o inebuneste (de cap) si o streseaza peste poate si care mama se apuca sa-i scrie (bebelusei) un jurnal pe care sa-l vada aceasta peste ani si in care noteaza: De dimineata am gasit vasele din chiuveta spalate, tonight I will fuck your father… in fine, oricand, dar nu azi, nu, nu, nu se potriveste pentru ca azi este ziua indagostitilor de ambele sexe, nu doar de sexul frumos, si apoi daca e asa nu se cuvine ca sarbatoritii sa spele vasele… Cat despre celebrarea dragostei cu orice pret intr-o zi anume, cu finalizare musai erotica, mda, riscurile sunt mari…din ce in ce mai mari (fir-ar sa fie)… Dar uneori merita riscat mai ales atunci cand ce ce se poate castiga e de mare valoare, iar ceea ce se poate pierde in caz de esec nu-i chiar abisal si irecuperabil. Zic si eu acum (tare pe teorie) intrucat oricum nu ma poate verifica nimeni (dintre martori) pe partea practica. 🙂
ApreciazăApreciat de 3 persoane
Au fost vremuri când sărbătoream dragostea zi și noapte (un miracol că am supraviețuit). Sărbătoarea îndelungată s-a lăsat cu consecințe: acum mă bucur mai cu seamă de consecințe (le iau de la școală, le plimb, mă ocup de entertainment și tot așa). Sărbătoresc continuu. Scuze pentru răspunsul întârziat: sărbătoream🙄
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Pai ce sa zic? Sarbatori fericite! 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
A republicat asta pe Cronopedia.
ApreciazăApreciază
Discutie intre sotul meu si mine, de Sf. Valentin, dupa serviciu. Seara, foarte obosit:
– O, azi este Sf. Valentin! si i se citeste pe fata regretul ca nu si-a adus aminte sa vina cu nelipsita floare.
– Nici sa nu te aud! am incheiat eu scurta discutie, evident iritata ca, in fiecare an, simte nevoia sa imi aduca o floare de Sf. Valentin.
Nu sunt prietena cu sfintii, mai ales cu cei imprumutati.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Asta numiti d-voastra o „discutie” ??? 🙂
ApreciazăApreciat de 2 persoane
🙂 Puteam să o spunem și în gând, dar s- ar fi ivit mai multe frustrări.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Uneori nu ne trebuie cuvinte, după cum de prisos ar fi și o sărbătoare a dragostei, pentru că ea e implicită într-o relație care a trecut proba timpului. Altminteri, dacă e rost de sărbătoare….sărbătoare să fie!
ApreciazăApreciază
Cred că e o atitudine onestă, mai ales pentru cupluri vechi, cu sentimente consolidate. În acest context, Valentin apare puțin ridicol și, evident, depășit.
ApreciazăApreciază