Eram copil când credeam că polițistul e un super-erou, semizeu sau ceva asemănător și că are cheia de la orice situație imposibilă. Apoi a venit revelația, polițistul e doar om și are puteri limitate, poate fi umilit, jignit, mituit. S-a întâmplat apoi cu bancnota de 10 lei pe care mi-a respins-o casierul de la Mega: era falsă. Am transpirat atunci de spaimă, considerându-mă parte a unui lanț infracțional, m-am muncit să îmi amintesc de unde am banii și am decis să semnalez organelor fenomenul care îmi părea un delict major. Organul era probabil plictisit pentru că m-a lămurit că știe de fenomen și că pot să folosesc bancnota la un automat de cafea, așa, să nu pierd banii. A fost momentul când polițistul a devenit anti-erou. Totuși, polițistul român a fost reabilitat în mare măsură, chiar azi, când a ieșit de pe unde ședea tupilat și, țanțoș cum îi șade bine unui bărbat în uniformă, a amendat o doamnă care a aruncat chiștocul pe jos. Nu mi-a venit să-mi cred ochilor, ba chiar m-am și ciupit un pic să văd dacă sunt trează sau visez: se întâmpla aievea, la mine în România. Doamna s-a necăjit, considerând delictul ușor de trecut cu vederea, a încercat puțină negociere, dar polițistul, impasibil, își scria concentrat procesul verbal. Puținii trecători se opriseră și se constituiseră în organe alternative de ordine și justiție, comentând ad-hoc situația: aproape că linșau pe bietul polițist, acuzându-l de abuz. Nu voi înțelege niciodată de ce aplicarea legii e considerată un abuz și de ce infracțiunile sunt categorisite ca fiind infracțiuni pe care poți să le faci fără să fii pedepsit sau infracțiuni pe care nu poți să le faci. Din această ultimă categorie fac parte crimele și furtul din avutul propriu, iar din prima categorie, a infracțiunilor pardonabile, sunt restul infracțiunilor. Aici, discutabil, găsim furtul din avutul public, tăinuirea unor fapte infracționale, agresiuni domestice, ba chiar și violul, când victima este de vină, spre deosebire de violator, care, bietul, a fost momit în păcat. Revenind, polițistul meu, cu o atitudine țeapănă și rigidă, nu s-a pierdut cu firea și a aplicat legea, spre nemulțumirea doamnei vinovate și a martorilor degrabă-iertători. Însă mie mi-a venit să-l pup pentru că mi-a reabilitat poliția română.
Categorii:Social
SUNT UN ADOLESCENT REBEL 
Și mie mi-ar fi venit să-l pup…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Nu stiu dacă-i legal😁
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Poate…după program?
ApreciazăApreciat de 1 persoană
@Ana G. – Da, dar poate ca dupa program e imoral… Mai bine il pupati in timpul programului, va da amenda si gata… Toata lumea e multumita. Daca-l pupati cand nu e in exercitiul functiunii pe urma s-ar putea sa aveti conflicte cu nevasta ori (si) cu amanta politistului si cu mai cine stie cine… 🙂 Va asumati riscul?
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Nu vreau riscuri inutile! De fapt, vreau doar să se respecte legile, de către toată lumea..
ApreciazăApreciază
Bine ca nu l-ai pupat ! Pariez ca era …RoboCop ! 🙂 )))
O seara si o saptamâna superba, draga Rebela !
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Nu era RoboCop. Era mai degraba un băietan ce își făcea meseria.
ApreciazăApreciază
Doar daca l-ai fi pupat, puteai sa afirmi cu certitudine ca era „baietan”. Exista printre noi fiinte paradoxale, perfect asemanatoare, care pot fi extrem de înselatoare perceptiilor primare. Putea sa fie chiar un înger sau un demon, iar perceptia rationala sa-ti fie înselata de aparente ! 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ai dreptate! Percepția mea, în baza unor percepții anterioare care au dus la formarea unor reprezentări, îmi spunea că e vorba de un băietan. Poate mă înșelam😁
ApreciazăApreciază
Fiindca era baietan, de aceea isi facea meseria. Oboseste el…
Daca pupatul este ori ilegal ori imoral, o imbratisare mergea?
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Incep sa fiu invidios pe polițistul din poveste… 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ce tare mi-a plăcut! Da, se pare că se reabilitează. Zilnic, aş spune. Numai să vrem să vedem şi să acceptăm 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Aștept de ceva timp ca legea să fie lege.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
@Arca lui Goe, nu m-am gândit la consecințe… Dar, la vârsta mea, cred că nu stârnesc conflicte.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Eh, in „era noastra de acuma” vârsta nu mai pune pe (aproape) nimeni la adapost de conficte cu tenta erotica… In plus ar fi de zis ca stilul in care scrieti tradeaza o varsta destul de tanara, plina mai degraba de consecinte potentiale decat de inofensivitate… 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ooo, mulțumesc! Am 60 deja. Dar cred că nu ne mai prea pune vârsta la adăpost. Și nu atât de tentații, cât de vorbe rele.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
se spune ca o femeie care isi spune varsta este in stare de orice… 🙂
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Hai că la asta nu mă gândisem! Eu mi-am spus-o întotdeauna. Da, s-ar putea să fiu în stare de orice…
ApreciazăApreciat de 2 persoane