Într-o clipă se hotărî să umple întinderea aceea prăfoasă cu ceva: i se părea anostă. Și praful deveni roșu, auriu, portocaliu pentru că agăță pe cerul gol un soare uriaș, de o culoare puternică, să-i lumineze spațiul. O vreme își contemplă creația, gustând din frumusețea policromă a soarelui său roșu, auriu, portocaliu. Se juca la nesfârșit cu reflexia nesupusă vreunei reguli până ce ochii îi oboseau și atunci soarele apunea, lăsând întinderea prăfoasă într-un întuneric imperfect. Apoi se gândi să umple spațiul cu un oraș, pe care îl migăli mult, cu trudă, precum un arhitect suprasolicitat: alese cărămidă roșie și acoperișuri lucioase în care soarele său policrom să se poată juca în voie. Puse la voia întâmplării și vreo două statui albe, marmorate, care aveau trupuri de femei împlinite: una reprezenta iertarea și avea ochii orbi încărcați de sensuri, iar cealaltă era regretul și creatorul o așezase sugestiv în fața închisorii propriilor instanțe morale. Se delectă un timp cu noua sa creație, până când își dădu seama că orașul acela frumos era foarte pustiu. Atunci creatorul se gândi să îl populeze și se munci să facă un om: făcu și modelă o masă amorfă de nervi, vase și mușchi și omul, de înălțimea celor mai înalte turle din oraș, putea fi văzut trecând absent pe sub soarele roșu. Creatorul știa ce îi lipsește și se gândi să îi dea omului puțină rațiune și puțină simțire, un strop din sinele său. Și atunci minunata creație își deschise ochii spre împrejurimi și își întinse mâinile spre căldura roșie: părea fericit, mai cu seamă că tatăl lui- creatorul nu se putuse decide asupra unui sex și își lăsase omul asexuat, lipsit de frustrările vreunei lipse sau de superioritățile vreunui surplus. Ar mai fi vrut să creeze ceva, dar omul îi consuma toate resursele și de abia mai reuși să umple spațiul acela tăcut cu un murmur ce izvora din omul asexuat, ca o materializare vâscoasă a unei gândiri primordiale. Murmurul reverbera lovindu-se de acoperișurile lucioase și creatorul știu că de acum nu se va mai plictisi vreodată, încercând să deceleze infinitatea de sensuri cuprinse în magma vâscoasă.
Pacientului din rezerva 13 doctorii nu îi găsiseră leacul și credeau sincer, fără să spună și familiei, că nici nu îl vor găsi vreodată. Testele arătau că pacientul catatonic din rezerva 13 nu mai avea decât o minimă activitate a scoarței cerebrale ce menținea un corp sănătos într-o stare de vegetație hibernală. Credeau că timpul trece ireversibil în defavoarea pacientului. Timpul? … Creatorului nu-i trecea prin cap să zămislească timpul.
Categorii:Oameni
SUNT UN ADOLESCENT REBEL 
… Fără cuvinte, la un subiect atît de vast!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Mulțumesc mult!
ApreciazăApreciază
Ma regasesc perfect în pacientul de la camera 13 ! 🙂
Era o camera obscura, cu un pat din scânduri, închis cu lacat ziua, unde am petrecut cele mai paradoxale momente din viata mea, timp de 10 zile, încatusat si cu lanturi la picioare.
Aceastei camere 13, „pacientii” acelei locatii îi ziceau… camera inocentilor nevinovati ! 🙂
O duminica magnifica, binecuvântata cu liniste si pace, draga Rebela, alaturi de toti cei apropiati !
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Cred că fiecare dintre noi are o cameră 13. Dar…pe bune!?!..pat de scânduri…lanțuri? 10 zile? O duminică frumoasa!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Pe foarte …”bune”, si extrem de benefice, pentru Suflet ! 🙂 )))
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Probabil nici soarele rosu, nici caldura rosie nu ii fac bine… Prea mult rosu! Eram pe punctul de a spune ca soarele albastru nu ar fi facut asa un mare rau, insa mi s-a confirmat faptul ca si el e daunator. De aceea l-am lasat sa mai respire si el aiurea, nu doar pe pagini de blog.
Suntem, ca de obicei, luati prin invaluire dinspre exteriorul conturat pas cu pas catre miezul plin de esenta, atunci cand privirile noastre strabat curioase randurile tale. Si asta chiar daca esenta de azi e doar un murmur neinteligibil muritorilor de rand. Putin inainte de a dezveli miezul propriu-zis, am fost convins de faptul ca muzica va fi cea daruita de creator fiintei din povestea ta. Deh, ce sa zic, ma laud ca nu as putea fara sa ascult muzica, insa uneori ma surprind ca am petrecut ore in sir fara nici un acord emis de vreun difuzor de prin preajma (si nu ma refer la orele de somn).
Felicitari!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Cănd ai un soare de rezervă nu cred că mai contează culoarea. Nici prea rău nu poate să fie atâta timp cât îl investești pe el( pe soare) cu valoarea sa reală, de soare de rezervă, individual și foarte subiectiv. Mulțumesc pentru aprecieri!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Adam
Cu toate ca se afla in rai,
Adam se plimba pe alei preocupat si trist
Pentru ca nu stia ce-i lipseste.
Atunci Dumnezeu a confectionat-o pe Eva
Dintr-o coasta a lui Adam.
Si primului om atat de mult i-a placut aceasta minune
Incat chiar in clipa aceea
Si-a pipait coasta imediat urmatoare,
Simtindu-si degetele frumos fulgerate
De niste sini tari si coapse dulci
Ca de contururi de note muzicale.
O noua Eva rasarise in fata lui.
Tocmai isi scosese oglinjoara
Si se ruja pe buze.
„Asta e viata!” – a oftat Adam
Si-a mai creat inca una.
Si tot asa, de cate ori Eva oficiala
Se intorcea cu spatele
Sau pleca la piata dupa aur, smirna si tamiie
Adam scotea la lumina o noua cadina
Din haremul lui intercostal.
Dumnezeu a observat
Aceasta creatie desantata a lui Adam
L-a chemat la el, l-a sictirit Dumnezeieste
Si l-a izgonit din rai
Pentru suprarealism. (Marin Sorescu)
ApreciazăApreciat de 2 persoane
„lipsit de frustrările vreunei lipse sau de superioritățile vreunui surplus” 🙂
a) Dumnezeu a creat barbatul si femeia. S-a uitat la ei si le-a zis, barbatului: tu esti, îmm, ok, iar femeii: eh, tu o sa ai nevoie de un pic de machiaj.
b) Dumnezeu a creat barbatul, s-a uitat la el si a zis: la naiba, pot mai bine de atata.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
„Adam, e timpul să-ți alegi o soție!” … „Mi-am ales-o pe Eva!”… și aceasta a fost prima alegeră liberă a omului.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
As paria ca daca o intrebi pe Eva, ea o sa-ti spuna ca e viceversa si ca de fapt ea l-a ales Adam… de unde si vorba a ales pana a cules… mår, mere, pe vremea in care Newton înca nu inventase gravitatia.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Se pare că evoluția speciei umane tinde spre dispariția masculului si apariția cromozomului y pe la femei, care nu vor mai avea nevoie de partener pentru perpetuarea speciei. Pentru încheierea unui cerc perfect, dacă bărbatul a fost primul pe lume, e posibil ca femeia să fie ultima, supraviețuitoarea. Strict personal, ar fi foarte trist în lume dacă aceste preziceri științifice s-ar adeveri. Nu pot imagina o lume de femei, chiar și cu un cromozom în plus, în ciuda faptului că am considerat mereu că femeile sunt foarte andurante.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Existenta acestor nostime si fanteziste „teorii” are darul de a le da misoginismelor justificari existentiale…
Dar, dincolo de orice alte consideratii vizavi de turnura pe care a luat-o razboiul sexelor in era corectitudinii politice si a inteligentei artificiale, ar fi de zis ca nu exista niciun „omagiu” mai consistent adus masculinitatii decat aceasta dorinta nebuna a femeilor de a fi barbati, ca barbatii, cu orice pret, chiar cu pretul renuntarii la „identitate” si „autenticitate” ca indivizi umani. In acest context nu disparitia barbatiilor ne paste ci tocmai invers, disparitia femeilor caroara le va creste burusc un cromozom Y pe trup sau daca nu, macar in cap. Si atunci sa te tii distractie… pe planata…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Puterea uriașă a femeilor constă în chiar slăbiciunea/vulnerabilitatea lor. Feminismul ăla extrem este o prostie, cel puțin din perspectiva unei femei care se simte bine în pielea ei. Nu m-ai convinge în veci să îmi schimb singură roata de la mașină, dacă fac o pană. Experiența m-a învățat că e mai ușor să privești cum ți-o schimbă un bărbat, mulțumit să își arate utilitatea. De ce aș schimba asta? În plus, toată lumea e mulțumită. Cred că femeile vor șanse, dar nu șansa de a-și schimba singure roata.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Și eu sunt de părere că omul a fost asexuat. Ceea ce numim azi adam, este o greșeală în exprimarea primului nume: athom. Pe vremea aceea pământul era însuși paradisul și era infinit mai mare ca azi caci nu era condensat, ” căzut „. Pacientul de la 13, știe cu siguranță că așa este dar nu poate comunica. 🙂
ApreciazăApreciat de 2 persoane
De unde se poate concluziona că vorba „funcția creează organul” e adevărată😀
ApreciazăApreciat de 2 persoane
si „funcția bate gradul”…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
@ rebela, cu cât înaintezi în vârstă, cu atât scade numărul bărbaților care se inghesuie să îți schimbe roata. Grăbește-te să pui roți de calitate pe când se apropie vremea. 🙂
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Ceva-ceva am observat și eu😁. Partea bună e că dacă există vreo capotă ridicată și cu o ființă neajutorată lângă ea, va veni cineva , dacă nu pentru tine, măcar pentru bucuria de a se „juca ” de-a mecanicul pe sub capota ta.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
😂 Bine. Mai vorbim. Optimisto!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Ai pus degetul pe rană! Optimismul e un defect al meu.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Saracele „Eve” contemporane masculinizate,
si bieti „Adami” feminizati.
lipsite/lipsiti de propria identitate, personalitate,
încet, dar sigur, va neantizati… 🙂
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Tot acolo ajungem, orice am face! Eva2.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Eva2, (doi) draga femeie,
daca tot manînci din mar,
ai sa-ti pierzi a vietii cheie
si nu mai ajungi la…par.
Firul despicat în doua,
sau în patru daca vrei,
are o structura noua,
si-n structura sunt idei.
Poti sa îl despici si-n saispe’
ori chiar în treizecisidoi,
daca-n casa este noapte
nu îl vezi nici chiar în (doi)… 🙂
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Frumos ar fi ca, înainte de a fi critici, să fim autocritici. Evident, nu e obligatoriu, autocritica te poate face să te simți prost.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Amin ! 🙂
ApreciazăApreciază
Un evadat din închisoarea timpului va să zică… un om viu, eliberat din timp. Blestem sau binecuvântare?
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Până în cele din urmă creatorul va hotărî sexul creației sale, altfel va fi un înger asexuat. Frumoasă narațiune !
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumesc pentru vizită! Mă bucur dacă ți-a plăcut!
ApreciazăApreciat de 1 persoană