Cum toată banda întâi era ocupată de mașini staționate, am parcat și eu într-un loc rămas gol, în mod miraculos; era un loc mic, unde nu ar fi încăput decât o mașină mică, adică eu. Nu era prima dată când parcam acolo, chiar sub semnul de staționarea interzisă și recunosc, m-am simțit stânjenită, dar se vede treaba că nu prea tare: în apărarea mea pot invoca spiritul de turmă, comoditatea și mai ales imposibilitatea de a staționa undeva legal, în zonă. Cei mai mulți dintre cei opriți pe banda întâi așteptam să iasă copiii de la școală, în întunericul serii, cu avariile pornite. Eu, cu ochii semideschiși sau semiînchiși că eram după o tură de noapte, cu doar vreo două ore de somn furate peste zi, așteptam, pe avarii, să iasă copila de la cursuri. Să nu adorm pe avarii, făceam și eu ce făcea toată lumea, adică stăteam cu telefonul în brațe, pe jocul meu preferat, apărându-mă de invadatori cu ajutorul forțelor îndelung upgradate ale oștenilor, vrăjitorilor și arcașilor. Eram la nivelul al cincisprezecelea de vreo lună și, poate din cauza oboselii, simțeam că e seara în care aș putea termina nivelul, cu toate resursele antrenate în război. Mă cam dureau ochii, din pricina displayului luminos, dar și al luminilor de avarie de care era invadat întunericul serii. Mai grav a fost când luminile de avarie au început să aibă și nuanțe albastre, pentru că interferau neplăcut cu fulgerele vrăjitorilor mei, obosindu-mi ochii până la durere. Nu mă lăsam doborâtă de mizilicuri de-astea (știți cum e cu războaiele) și izul victoriei începea să se facă simțit, când cineva mi-a ciocănit în geam, făcându-mă să mă clatin în poziția mea de mercenar. Mi-am ridicat ochii din display, încercând să mă obișnuiesc cu întunericul: era un domn polițist, cu motocicleta parcată chiar în fața mea, trimițând lumini roșii și albastre spre mine. Prinsă în luptă, nu știu momentul când motocicleta cu polițistul aferent au parcat în fața mea: eu parcasem în spatele unui jeep, care dispăruse între timp. Era un polițist atipic, filosof și sfătos: „Nu vreți să trăim într-un oraș frumos?” m-a întrebat el. „Ba da! Vreau!” i-am spus și eu adevărul, căci asta vreau. „Și atunci, de ce contribuiți la sufocarea traficului pe artera aceasta îngustă?” Când mi-a zis așa am simțit că intru în pământ de rușine: „Nu mai spuneți așa, domnu’ polițist, că mi-e rușine!” i-am spus iarăși adevărul, cu lipsa de cenzură specifică oboselii. Și cu ochii plecați, de rușine, vedeam cum goblini ucigași și vârcolaci cu săbii îmi măcelăreau oștenii, vrăjitorii și arcașii lipsiți de degetul meu strateg. M-am repezit să salvez ce mai era de salvat și să pun pauză. „Mă sfidați, cumva?” zice către mine autoritatea. „Nu, păcatele mele, doar că îmi e rușine, că aveți dreptate”. „Mă sfidați, îmi zice, și sufocați circulația la oră de vârf!” „Ba nu vă sfidez, dacă vă spun că mi-e rușine, apăi așa e! Dați-mi amendă, mai bine!” Discuția a continuat un timp pe aceeași temă fără să-l pot convinge că îmi este rușine că am oprit sub semnul de „staționarea interzisă” : omul nu se mai întâlnise de o bucată de vreme cu rușinea și presupunea că nici nu mai există. Nici amendă nu mi-a dat, considerând că o mustrare e suficientă. Nici nivelul al cincisprezecelea nu l-am terminat, pentru că dușmanii știu să profite de orice moment de slăbiciune.
Categorii:Oameni
SUNT UN ADOLESCENT REBEL 
Faina aventura în noapte, cu emotii profunde, palpitante ! 🙂 )))
Dusmani în virtual, dusmani în real, dusmani în casa, dusmani înafara, razboiul se desfasoara la orice nivel si oricare scara, armistitiul se realizeaza la o cafea aromata si la o tzigara parfumata ! 🙂
Un sfârsit de saptamâna cu liniste, bucurii si pace în Suflet, draga Rebela !
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Daaa! Să încalci legea e palpitant! Incep să-i înțeleg pe infractori: nevoia de adrenalina.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Doar prin antrenamente, experiente, curaj, credinta, lupta, perseverenta, speranta si dorinte pasionale extreme, se pot atinge cele mai înalte niveluri ale circumvolutiunilor constiintei absolute, sau cele mai joasnice, obscure, întunecate, infecte, decadente santuri (canale) ale inconstientei crase…
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Nu-mi aduc aminte de cand n-am mai râs cu asemena pofta. Super mesaj. Fabulos de nebulos, glorios si plin de un umor absolut, atemporal si eliberator ceva de speriat. D-le Iosife sunteti genial pe cinstea mea, sunteti teribil monser cand iti casuna dumitale. Parol. Artistul ne stă bucuros la dispoziție pentru o ședință de sonate. Sonatele lui Beethoven, fanteziile lui Haydn… pentru el sînt o jucărie. I-auzi aici o sonata, daca stii ce-i aceea o sonata:
„Doar prin antrenamente, experiente, curaj, credinta, lupta, perseverenta, speranta si dorinte pasionale extreme (partea I scherzo), se pot atinge cele mai înalte niveluri ale circumvolutiunilor constiintei absolute (partea a-II-a, andante), sau cele mai joasnice, obscure, (partea a-III-a , allegro ma non troppo) întunecate, infecte, decadente santuri (canale) ale inconstientei crase…(partea a-IV-a, finale).
Dl. Iosif, cu voia d-voastra voi prelua acest mesaj pe Arca lui Goe. Trebuie inråmat si pus spre pastrare la gazeta de perete. Ar fi mare pacat sa se piarda asa ceva. Este dupa umila mea opinie o bijuterie, o mica-capodopera a unui geniu spontan de care oricine trebuie sa fie mandru sa-l aiba ca contemporan. Proza gazdei @adore ramane astfel doar prilejul fericit prin care o asemenea perla a reusit sa strabata si sa iasa la lumina. Fiat lux.
ApreciazăApreciază
@Arca lui Goe
(999)Noi… personal, sunt bucuros ori de câte ori comentariile mele devin sursa de amuzament pentru oricine, iar faptul ca exprimarea gândurilor mele, v-au provocat la acest „Fabulos de nebulos…râs cu asemena pofta.” ma bucura sincer, dincolo de ironiile si cacofoniile utilizate în comentariile d-voastra stilate si elevate.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Felicitari! Ai povestit asa de frumos. Foarte rar mai inlalnesti astazi un om caruia sa ii fie rusine si din neputinta de intelegere nici nu stii cum sa procedezi. Asa ca hai sa gandim asa. Sa credem ca si politistul sa simtit intimidat de rusinea simtita de tine. Cu mult drag iti doresc o zi frumoasa.
ApreciazăApreciat de 3 persoane
De regulă mă feresc să mă pun în situații în care să-mi fie rușine. Tot de regulă, fac ce fac și „comit”, cu sau fără voia mea, „lucruri rușinoase”. Jenant îmi pare că rușinea este din ce în ce mai rar întâlnită, lăsând loc liber pentru nerușinare.
ApreciazăApreciat de 3 persoane
Excelent finalul! Nu, nu mă bucur. Ar fi trebuit să le fie ruşine şi duşmanilor, dar n-ar mai fi fost duşmani cu ruşinea-n braţe.
Adevărul e că sentimentul ăsta ustură mai tare decât orice „pedeapsă”, în cazul ăsta amenda. Şi domnul poliţist a fost cam sadic. Dacă te lua direct cu legea şi amenda, n-ai mai fi simţit asta. Te-a citit că eşti cu bun simţit ş-a răsucit.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
E adevărat că amenda ar fi fost o pedeapsă mai cinstită: ai greșit, ai plătit. El a găsit de cuviință să mă fiarbă puțin în suc propriu, sucul rușinii. Și da, mi-am consumat și bonusurile greu dobândite, în ore de joc.
ApreciazăApreciat de 3 persoane
@Arca lui Goe
Morala bancului ar putea fi exprimata astfel: Adevaratii barbati întelepti, (în cazul tau, Brad Pitt) ofera iubire femeilor adevarate doritoare de acest nobil sentiment, neconditionat, sacrificator, fara judecati si prejudecatile perceptiilor aparentelor vizuale, materiale, trecatoare, carnale, stiind si constientizând ca iubirea este AAAEliberatoare, nu are limite spatio-temporale si are aspecte profund abisale,sufletesti, spirituale, astrale,nediscriminatoare, fara nuante/culoare,argintiu-stralucitoare, orbitoare… 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
@Iosif – Domnule sunteti in continuare paranormal de monumental. Felicitari. Umorul d-voastra involuntar nu are limite, fiind colosal. Am ras iarasi cu lacrimi. V-as ramane foarte indatorat (si impreuna cu mine si multi altii si altele cred) daca ati spune pe limba d-voastra ce intelegeti prin „iubire: si/sau „femei adevarate”, in calitatea domniei voastre de barbat intelept (aflat deja in posesia AAAE). Sper sa nu va intimidati si sa ma tratati cu refuz taman acuma la apogeu.
ApreciazăApreciază
(999)Noi unul, zicem…pas ! 🙂
ApreciazăApreciază
@Iosif – Ce pacat! Tocmai cand ar fi putut fi distractia mai in toi domnia voastra dati bir cu fugitii (toti 999 ???)… lasand iubirea si femeile adevarate neexplicitate si nemantuite. In fine, macar sa fiti consecvent… Desi nu prea va sta-n fire… ca posesor de nobil sentiment, neconditionat, sacrificator, fara judecati si prejudecatile perceptiilor aparentelor vizuale, materiale, trecatoare, carnale, stiind si constientizând ca iubirea este AAAEliberatoare, nu are limite spatio-temporale si are aspecte profund abisale,sufletesti, spirituale, astrale,nediscriminatoare, fara nuante/culoare,argintiu-stralucitoare, orbitoare… 🙂 pam-pam…
ApreciazăApreciază
Vasile: Ce faci ma Ioane? Cum o fost in concediu la Monte-Carlo?
Ion: Bine o fost ma Vasile da’ am patit si-o rusine e-acolo..
Vasile: Ce rusine ma Ioane ?
Ion: D’apoi intr-o dimineata m-am trezit si vad ca sunt singur in camera. Ia-o pe Måria mea de unde nu-i. O caut, incolo, incoace, nimica. Intreb la receptie daca n-a vazut-o pe Måria mea si omu imi spune nonsalant ca a vazut-o plecand cu Brad Pitt. Intreb io la ce camera sta domnu Brad Pitt si ma duc sa vad. Bat la usa, si numa ce iese Brad Pitt, la bustu gol, numai muschi si fibra, ca-n filme, si undeva mai in spate o vad pe Måria mea goala pusca. Cu fundu lasat, cu tzâtzele cazute… Ba mi-a fost asa o rusine de omul ala…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
A republicat asta pe Cronopedia.
ApreciazăApreciază
După părerea mea, polițistul s-a supărat exact pe secundele alea în care s-a simțit privat de atenție, cît puneai tu pauză la joc… :))
Așa zic, că dacă nu erau secundele, era mult mai receptiv la rușine și se termina mai repede 🙂
ApreciazăApreciat de 2 persoane
De unde reiese clar că nu-i ușor să fii polițist.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Nu-i. Că mai faci si-o Academie, pe linga calitatile native… :)))
ApreciazăApreciat de 1 persoană
@Arca lui Goe
(999)Noi, Latitude : 48°35′02″ Nord, Longitude : 7°44′43″ Est…. voi…?!
ApreciazăApreciază
Noi lasam la latitudinea d-voastra. Oriunde. Azi aici, maine-n Focsani. Dupa cum spuneati si d-voastra intr-un mesaj anterior intre oricare doua puncte este un singur pas. Pas! Pas-å-mi-te… va preocu(m)pa(na) Geografia pe sfera, mai ales ca sunteti ancorat la punct fix a con-damnare. Bon nuit e a bien tot. Si daca tot ati facut pas-ul inapoi nu uitati sa spuneti intr-un mesaj a la dl. Iosif de Anjou ce intelegeti prin „iubire: si/sau „femei adevarate”, in calitatea domniei voastre de barbat intelept (aflat deja in posesia AAAE). Se zice ca noaptea este un „sfesnic” bun ceea ce ineamna ca v-ati putea i-lumina la licarul lumanarilor din „sfetnic” pentru a gasi cuvintele cele mai (pe) alese. „Iubirea este un lucru foarte mare” (dupa cum bine spunea un precursor, Ghita Popandau, sau poate chiar nemuritorul… Gambetta). Inspira-tie va doresc. 🙂
ApreciazăApreciază
@Arca lui Goe
Dintre (999)Noi ce-am fost pe *BRICS, azi plutind spre infinit, eu sunt doar un prunc mai mic, însa rebel, liber si voinic, fara frica de nimic, fericit si împlinit ma misc LIBER pe pamânt, pe ape, prin foc si vânt, prin al Tatalui Cuvânt, protejat de Duhul Sfânt.
„Y ella, hablando en su sueño,
Suspirando amargamente dice :
– Oh, dulce maestro de mi noche,
¿ Por qué no vienes ? ¡ Ven !
Baja suavemente, tierno lucero,
Deslizando sobre un rayo,
Entra en mi hogar y mi pensamiento,
¡ Trayendo luz a mi vida !”
ApreciazăApreciază
@Stimate domnule Iosif Onescu – mai vonicule, io v-am spus de la bun inceput ca singura d-voastra preocupare este sa va faceti reclama, sa va promovati jalnica creatura, sa va sporiti importanta de sine, ne realizand ca mijloacele din dotare va joaca cea mai mare festa a vitii lu matale, reusind sa va sporeasca singura importanta pe care o aveti, ca comic involuntar, aceea de mascota universala, pretutindeni unde va luati in seama ca prunc mai mic, însa rebel, liber si voinic, fara frica de nimic, fericit si împlinit care se misca LIBER pe pamânt, pe ape, prin foc si vânt, prin al Tatalui Cuvânt, protejat de Duhul Sfânt.
ApreciazăApreciază
Si da, foarte frumos si sugestiv, limba portugheza va slujeste perfect scopurile, in tentativa (subconstienta) a domniei voastre de a fi con-comitent Don Quijote, Sancho Panza si Rosinanta, ca instantiere polimorfica la scara redusa (scara blogului) a celor trei intru-chipåri. Dulcineea-cåtå-linå va priveste pe furis, in tacere, (un silentium lugubru) nestiind cum sa reactioneze… bai nene, la asemenea fanfaronade (Sa râd ca nebunii? Sa-i blestem? Sa-i plang? La ce? Oare totul nu e nebunie?) Mai d-le Iosif Onescu (Visarionovici) traind in cercul nostru strâmt norocul ne petrece ci tu in lumea ta te simti nemuritor si receeee… Dar parca ziceai ca ai decis sa „pas”. Io ti-am spus ca n-o sa fi consecvent dar n-ai vrut sa ma crezi… Da-i nainte stimabile, sa „ne râdem” si noi, si altii pe seama noastra, moristile eoliene. Sunteti monumental. Autentic 100%. Ma bucur enorm (colosal as putea pentru ca za zic) ca reusec (atat de simplu) sa va stimulez dorinta de a va manifesta plenar pentru a va depasi pe d-voastra insiva.
ApreciazăApreciază
Ai coborât din cer dar nu îndeajuns, Luceafar luminos, stralucitor…De Adevarul absolut azi esti strapuns, cazut în groapa abisala ai ajuns, privind în GOL, cu-ngrijorare… spre Apus…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
he-he… Uite ati luptat si ati progresat. Bravos natiune, halal sa-ti fie. Vad ca sunteti capabil a fi in stare de diversiuni ieftine. Ati scos din jobenul iosefian marote vechi ca cand ar fi noi. Fumoase proiectii pro-occidentale ale eva-datului in patima betiei de cuvinte… va rasfatati cu imagini apoteotice mai invingatorului, cu dorinte nemarginite plantand intr-un atom. Din Apus? Vai, mie… Pacat ca stati asa de prost cu „topologia”… dar in fine, nu conteaza, conteaza ca vi s-a deblocat generatorul de fraze…
ApreciazăApreciază
Sper ca toate dulcineele zonale precum si (mai ales) cele extra-sistolice (marcate de absenta dezbaterii -klaus-viorica) sa aprecieze cum se cuvine (!) faptul ca ma lupt de la egal la egal cu nenea Iosif cel mare (posesorul AAAE pe pamant), ca cactzavencu cu farfuridi si sper ca cu ajutorul lui Domnezeu, daca bate cu-vântul, eolienele vor invinge iarasi „globular”, in lupta cu ridicolul hilar (ca sa zic asa ca sa si rit-meze)… Fara cu-vant insa… mi-e teama de tradare. Pana la urma o sa castige tot Agamitza Dandanache… Zoe, fi barbata Zoe, zi si tu ceva acolo.
ApreciazăApreciază
Am ajuns (999)Noi, cei din urma, ce-am plutit pe-o pluta-n dunga, sa stam linistiti pe-o Stânca, valurile înspumate, nicicând sa nu ne ajunga… 🙂 🙂 🙂 )))))
ApreciazăApreciază
Motzul de pe Stâncå… Sunteti din Tara Motzilor, nu? Tara Motzilor linistiti. Ca stânca ca stânca, se tine bine in contra valurilor inspunate cand se trage apa. Apa trece, stâncele råmâne…
ApreciazăApreciază
In sfarsit acest articol are o sama de comentarii pe masura titlului!!! 🙂 Sau in ciuda acestuia (!?). 😦 Nu-mi dau seama… Bine ca n-a aparut niciun politist (sau vreo politista) prin zona si am putut stationa in voie, in tramvai, la o taina intre pokemoni, fara sa primim amenda sau avertismente… Iubesc blogurile care cultiva libertatea (de expresie si de impresie)…
ApreciazăApreciază
Vous êtes vraiment … Magnifique !!! 🙂 ))))) Félicitations sincères !
ApreciazăApreciază
Oh là là… Merci beaucoup. Vous aussi vous êtes vraiment … magnifique. Mes hommages madame. Mais pourquoi parlon nous en allemand? Voulez-vous que ce soit une conversation secrète? Ne pas découvrir Dulcineea ce que nous barf ici? Alors? J’ai compris …
P.S. Vous méritez tous les félicitations. Vous avez gagné en fanfare… Cependant le plaisir était de mon côté, même si j’ai été couvert de honte…
Din ciclul „io si Iosif”…
ApreciazăApreciază
Dupa cum spuneam si in limba da-nezå in mesajul de mai pre-sus, este clar: m-am facut de râs si m-am umplut de rușine (apropo si de topic) de vreme ce n-am reusit sa conving nicio dulcinee mutå sa sara in apararea lui musiu Iosif Onescu, in acest (non)combat de wrestling a la Cirque du Soleil. Sincer sa fiu nu ma asteptam la o asa (des)onoare si nici la atata rabdare. 🙂 Meritul este in totalitate al amicului meu, dl. Iosefini, elasticul si inegalabilul meu interlocutor, egal, mereu egal cu sine insusi si cu noi insine (din postura un alter-ego al dumisale, de mai slaba calitate)… Ce-o sa ne facem? Ce-o sa facem, ce-o sa facem? O sa asteptam sa pro-puie @AdoRe un topic nou, asta o sa facem. Alt prilej de joviala fandacsie in parteneriat cu Josefini-ul nostru francofon, doldora de Adevar Absolut Atemporal si Eliberator, convertit (pe la colturi) in comedie bufa. Totusi, totusi, pare-se ca publicul nu-i cel mai adecvat pentru acest gen literar de hârjoana, in comentarii si comedii de sub-sol bemol in pivnita Adorei. Ce face musiu Iosif? Schimbam publicul sau schimbam scena? Dar unde? Caci pe Arca nu-ti da mana… si nici blog mistic nu veri sa-ti faci ca esti si puturos. 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Nu te pripi cu concluziile: este o adevărată plăcere să fiu martora amiciției cu năbădăi ce se înfiripă văzând cu ochii.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ok, nu ma (mai) pripesc cu concluziile spre defenestrare precipitata, intrucat (a) dl. Iosif (mi-) e simpatic foc (foc cu foc) si, dupa cum constat cu agreabila surpriza, are, ca personaj, potential de evolutie si progres (si sa vezi comedie, Stan si Bran sunt mici copii), si (b) pentru ca stilul tau de moderator atipic (pe care l-ai ales abandonandu-l pe cel initial (…)), se pare ca favorizeza fantezia creatoare si la Stan si la Bran… Iar daca nu te deranjeaza ca acest gen de gaz ilariant ocupa tot spatiul, inhiband celelalte personaje secundare pana la amutire (he-he-heliu), atunci concluziile chiar ca trebuie amanate sine die… macar pana la calendele grecesti si/sau la pastele cailor verzi pe pereti, in acest teatru de umbre care denota… asta… aaa, denota… in fine, zi sa-i zic, denota ca pe undeva exista o lumina si niste fiinte care fac umbra… si pen-umbra. La tine-n blog. Nu ma intreba ce-am vrut sa spun ca nu stiu… Important e sa sune bine si sa denote adevar, absolut, atempral si eliberator. Simti? Nu-i destul. Trebuie sa vezi enorm si sa simti monstruos… Sper ca esti pe aproape macar… cu sentimentele… Sentimentele conteaza… Ceea ce este valabil si pentru stely si galaxy… si meta-galaxii si asa mai departe… 🙂
P.S. Ai fost la vot? In turul doi te duci sa votezi? De curiozitate!
ApreciazăApreciază
Mă duc, mai mult de frică decât din convingere. Cu alte cuvinte, nu există candidatul ideal și nici eu nu mai sunt copil să cred în minuni. Abia aștept ziua de vot, că mă doare inima când o văd pe V Dăncilă cum se chinuie: azi m-a înduioșat până la lacrimi când mi-a promis un discurs în limba engleză…cam într-o lună.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
N-o sa-ti vina sa crezi dar d-ei personal nu se chinuie deloc. N-are organe potrivite sa simta durerea respectiva. Este exact precum dl.Iosif in aceasta privinta, vecina cu extazul si apoplexia subita, fara dureri, fara chin.
Pe de alta parte, o bucata gigantica din potentialul de spectacol al lumii se pierde in neant, prin faptul ca i se refuza Vasilicåi accederea la postul de presedinte al Romaniei in Macondo. Iti dai seama cata literatura (din gama absurdul grotesc) se pierde prin ratarea acestei oportunitati? Realizezi ca discursul acela in limba engleza va ramane nerostit in Univers, odata cu reinstalarea lui Klaus la Cotroceni? Ce pierdere imensa… incomensurabila… as zice… Singura consolare ar fi sa vina aici si sa comenteze la tine pe blog alaturi de mine, de dl. Iosif si de ceialti cetateni care sunt si contribuabili si care merita si ei un pic de distractie prin care sa mai uite un pic de insurmontabilele greutati existentiale cotidiene. 🙂 Ah Viorica, Viorica…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Puturos ca cucu’, d-le Goe ! 🙂 )))
ApreciazăApreciază
Pai si ce?, matale credeti ca te-ai scos punandu-ti ouale clocite in cuibul Adorei? Sunteti un optimist… fara pereche… ceea ce inseamna ca ouale alea nu vor ecloza niciodata, Mesianismul d-voastra s-a con-vertit la divertisment asa cå, ca sa va scoateti, ar trebui sa va scoateti din cam ideea de misionarism bengos si sa acceptati statautul de clovn mistic, posturå in care (trebuie sa recunosc) va meritati toti banii. Mai bine puneti mana si cautati vopsea de oua, ca sa dati culoare circului, cuculeanå logojanå…si lasati speranta cucului la cuce…
P.s. I-auzi de ce nu-si face iosipescu blog!!! Tttt…
ApreciazăApreciază
Un blog, un cuib, o casa 3D reala, sau chiar 2D virtuala, percepe o subtila taxa imperceptibila, dar oarecum vitala, iar misiunea ce-am primit-o de la Tatal pe acest pamânt, nu este sa pierd vremea pe blog, în cuib, în casa stând, ci sa ma misc continuu peste meridiane(le) si (para)lelele de pe pamânt, sa spun, sa strig, sa urlu sau poate chiar sa plâng, caci AAAE se afla VIU, DOAR în Cuvântul Sfânt…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Bravo mestere, faine tirade… M-am induiosat… Dar ce?, nu poate AAAE sa fiinteze fara strgatele, urletele si poate plansetele lui d-voastra? Serios va intreb retoric.
Måi dar frumoase justificari mai gasiti faptului ca va e lene sa va faceti biserica privata la care sa vie lumea si sa caste gura… ca la moaste… Ca doar nu v-ar tine nimeni inchis in biserica la dospit, ci ati putea continua sa umblati creanga cu sorcova tot anul si sa adunati enoriasi (de pe alte bloguri) pe care sa-i vrajiti cu predici despre Cuvântul Sfânt…(care frate, care este cuvantul acela?) pentru ca apoi sa-i invitati la matale „acasa” la Muzeul Absoultului Fix unde se afla exponate cu AAAE si ce mai vindeti d-voastra pe gratis. Am impresia ca nu va e doar lene ci si frica… Adica ca sa nu vie ma intelegi, altii, necusorule si sa faca la matale-n blog ce faci matale pe la altii, dar cu teoriile lor… ca dog-matic mai sunteti. Lasati palavrele si faceti palat vorbelor pe care le indrugati, daca chiar credeti in ele, nu mai umbalti cu cioara vopsita, cu pre-texte si cu clisee uzate. Daca tot lucrati cu atat zel la slujirea propriei imagini (chiar cu pretul lui Dumnezeu) atunci indrazniti, nu fiti obraznic, faceti-va blog personal (pe persoana fizica sau pe personaj Iosif Neprihanitul, admirator al AAAE si a lui Brad Pitt). Dupa cate vedeti scuzele pe care le scoateti la inaintare sunt invalide. Dar de, va e mai comod asa, sa dati din clatza pe unde apucati, inchipundu-va ca ati facut cacatul praf din doua vorbe sforaitoare si ca ati dat pe spate cu publicul fortandu-l sa vaza cat de mare si special este voinicul si liberul arbitru Iosif Onescu, trans-mutat din tara Motzilor in tara lui Voltaire si Macron. Sunteti, he-he, profund superficial d-le Iosife, si matale stiti asta, dar din ce motive, nu-mi pasa, va imaginati ca asta nu se vede. De unde si dez-involtura cu care va promovati faptura si impost-ura… Nu deveniti iarasi tzap plictisitor, v-as ruga, ca platesc oamenii astia bilete ca sa caste ochii la noi si sa ne vadå. Putin respect. Fiti profesionst, ce dracu.
ApreciazăApreciază
Profesionistul lui cucu(ruz) foitza verde, din malai nimeni nu vede, semaforul când e rosu, ori ca azi cânta cocosu’, iar gaina când se uoa, mosu’ se face ca ploua.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Asa o fi ca prea spuneti cu foc. Cum le stiti d-voastra bibicule, asa ceva mai rar. Ca daca nu d-voastra, atunci cine sa stie?
ApreciazăApreciază
@Adore (pre numele latinesc Serafina Angelica) nu lasa Rușinea sa troneze sine die in prim-planul blogului tau de adolescent rebel. Vino si tu la interval cu o proza noua-nouta, ca daca nu, ne invadeaza lenea unui vis, pe care-l anulam cu-o sovaire; ne reculegem intr-un cerc inchis, ce nu permite ochilor s-admire, si, vai, ne-om rasucim pe-un asternut posac, insingurati în doi, din lasitate, mintindu-ne cu guri care prefac in zgura sarutarile uzate..
ApreciazăApreciază
Și dacă ar fi să cred în coincidențe…. și Bulă muri…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Coincidențe?! Ei as, da de unde! Ne se exista asa ceva. Parol. „Coincidențele sunt doar forma prin care Dumnezeu decide sa råmânå Anonim”… și Bulă muri… insa foarte putin… 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cica azi ar fi fiind ZIB – Ziua Internațională a Bărbatului… Asa ca doamnelor si domnisoarelor, poate ca ar fi interesant sa tineti cumva cont de asta pe acasa si sa le faceti o surpriza sarbatoritilor, care cel mai probabil habar nu au ca e ziua lor.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Despre bărbați, numai de bine!
ApreciazăApreciază
Aoleu!
ApreciazăApreciază
Cred că m-ai ințeles greșit😏
ApreciazăApreciat de 1 persoană
E posibil… dar n-ar fi grav… sa fi inteles eu gresit. Mai ingrijoratoare ar putea fi conotatia gestului ratat asociat cu sintagma pe care ai folosit-o. Vorbeste si tu cu subconstientul tau si vezi ce (naiba) a vrut sa zica de fapt… Mai ales in contextul in care… realitatea (exterioara) nici nu conteaza, perceptia fiind (nu-i asa?) totul. (Poate ca barbatul din perceptia ta, nu se simte prea bine… sau… Doamne fereste)
Mai mult optimism, mai putina blazare… (si zic asta pentru a proba ca „pot intelege gresit” pana la capat, gasind (unele) semnificatii colaterale chiar si in gestul lamuritor (si in continutul acestuia) prin care ai propus dragutza consolare: „Cred că m-ai ințeles greșit”.
P.S. Cred ca si tu ai inteles gresit „Aoleu-ul” meu. 🙂 Din (ne)fericire nici ca ne-am putea lamuri pe deplin asa, de la distanta. Bine ca, tot din (ne)fericire, suntem bine mersi (impreuna, la aceasta distanta) chiar si asa nelamuriti. Nu stam noi (doi) in loc de atat lucru. Hai cu proza.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Vineee!
ApreciazăApreciază