Ca-ntr-o poveste îmi amintesc grija pe care generația mea o avea față de generațiile tinere, în care individul își este autosuficient, fără nevoi de socializare, fără empatie sau poftă de indivizi asemeni lui. Este vorba de simpatica generație cu căștile în urechi și ochii lipiți de un display, care își delimitează clar spațiul personal, fizic și virtual: sunt prezenți fizic peste tot, în metrou, pe stradă, în școli, dar nu sunt cu tine, putând să se recompună corespunzător, atunci când împrejurările o cer. Fără prea multe mofturi și cam fără voie, anormalitatea a devenit normalitate (ce fragile norme!) și m-am trezit că viața online e trăibilă. Ca o previziune riscantă, posibilitatea ca izolarea socială să devină o obișnuință a viitorului apropiat este reală, descoperind nebănuite moduri de existență și căi de comunicare. Mă întreb dacă ideea de comuniune, în sensul de a fi alături de cineva într-o emoție, își va pierde aplicabilitatea și va rămâne o simplă idee, pe care doar poeții o vor specula. Dincolo de zona de risc, o previziune foarte transparentă se referă la modul în care lumea va depăși etapa covid: sigur că lumea va fi alta decât cea care a intrat în pandemie. Vom fi mai puțini, cu posibilitatea de a mă trezi că fac parte dintre bătrânii pământului, dispărând o întreagă generație de bunici. Speranța de viață (matematic și statistic) va fi alta, coborând probabil pragul de bătrânețe. La modul ideal, resursele de umanitate vor face viața acceptabilă, în contrast cu instincte de conservare, alarmând neîntrerupt. Vinovății de supraviețuitor vor accentua distanța socială, făcându-ne mai străini ca niciodată. Plămâni vor ceda încă, jertfă pentru plămânii planetei, care dau semne firave de însănătoșire.
Sau poate că nu. Poate că mi-este frică, așa cum îmi este frică de oala sub presiune din bucătăria mea. O folosesc rar, cu inima cât un purice, privind-o cum șuieră, gâlgâie, blesteamă. Stau la distanță de ea, pentru că o consider un pericol, care-mi frăgezește bine carnea de vită. Atâta doar că pericolul care mă sperie nu șuieră, nu gâlgâie, nu blesteamă. Cel mult tușește.
Fiecare azi are un mâine. Cu o singură excepție. Notabilă.
Categorii:Oameni
SUNT UN ADOLESCENT REBEL 
@Adore – fii bårbatå. Nu e dracul chiar asa de negru.
P.S. Poate ca omenirea ar trebui sa faca de buna voie cate un shutdown al Planetei de cate o saptamana-doua, in fiecare an. Asa preventiv si/sau profilactic. O societetate avansata are nevoie de un plan de avarie bine pus la punct, care sa prevada inclusiv exercitii si repetitii generale. Eeee, daca am fi avut acum asa ceva, probabil ca panica, depresia, anxietatea si celelalte daune colaterale (scumpe) ar fi fost cu mult mai mici. Dar, chiar si-asa (vorba lui Firicel), si cu toate sechelele inevitabile de dupa corona, omenirea cea noua va fi, la scare mare, deosebita de cea veche… aproape imperceptibil. Bine, la scara indivizilor care umbla cu lupa in buzunar (si cu perceptia pe modul „imflamat”), care n-au procesat bine, sau n-au procesat deloc schimbarile deja petrecute in ultimii 20 de ani, lumea va arata deoadata foarte diferita, bizara, amenintatoare, ostila… Pentru o vreme, o scurta vreme. Intre timp fie vom muri (treaba asta ramanand oricum o chestie strict individuala, fiecare pentru el 🙂 ), fie ne vom obisnui si vom fi iarasi fericiti si inconstienti. Suntem o specie extrem de adaptabila. Ce nu stii tu? S-a obisnuit el tziganul cu scânteile, d-apoi tu cu lumea cea noua (ei, as noua, aceeasi, soro, aceeasi, ca alta de unde? N-are nenea ca ti-ar da! )…
ApreciazăApreciază
Une merveilleuse réflexion ! Félicitations !
Un monde mort, apparemment vivant, verrouillé ou déverrouillé à partir d’un bouton commandé par un homme d’un bureau.
Je vous souhaite une quarantaine bénie, avec la paix, le bonheur et le vrai AMOUR, cher rebelle ! 🙂
ApreciazăApreciază
@Monsieur Scufie – Iti inchipui ca daca-ti repeti balivernele cliseistice in alta limba spui ceva nou? Tu nu stii ma iosi-si-fe ca orice pasare pe limba ei piere? Ce tot incerci sa cârâi in limba lui Decartes si Funes? Pe cine crezi ca (mai) pacalesti (måi) profetule? Ma rog, probabil ca in fapt nici n-ai pretentii asa de mari.
ApreciazăApreciază
P.P.S. As zice ca nivelul valoric literar al prozei tale de azi este mult peste valoarea filozofica a mesajului continut (o spaima)… Mie mi-a placut foarte mult, iar zicerea articulata in final (de care ar fi mandru pana si Woody Allen) isi face toti banii, poeticeste vorbind. Uite ca sa nu (ai timp sa) te scufunzi in plictiseala, ganduri negre, ipohondrie, stenahorie, si mai ales fandacsie, iti recomand o lectura grea, obositoare, inutil-complicata, redundanta, stufoasa, plictisitoare si ineficienta sub aspect artistic (efortul de a o citi fiind mult mai mare decat satisfactia de a o fi citit, comparabil poate doar cu izbavirea de a o fi terminat de citit, clar mai mare daraua decat ocaua), dar care (de vei reusi sa o faci) iti va da o stare de eliberare pe care aproape ti-o promit: Intoarcerea in SF-era lui Goe.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
@Adore – Sper sa fie clar ca mesajul de mai sus iti este adresat tie nu, d-lui Grebleablea…
ApreciazăApreciază
Aaaa. si inca ceva… Se recomanda ca eventuala lectura a textului „Intoarcerea in SF-era lui Goe” sa se faca secvential: o litera pe zi. 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mourir peut attendre est le nom du prochain opus de la saga James Bond qui devait se tourner au mois d’avril prochain. En raison de l’épidémie de Covid-19 qui sévit actuellement dans le monde entier, le tournage est reporté au mois de novembre prochain. 🙂 😀
ApreciazăApreciază
@Monsieur Gre-blea, te comporti foarte asemanator cu un virus… sau in tot cazul ca un råspândac… zvoner si råspândac. Propagi, propagi, propagi (idei ? wow). Noroc ca n-ai nicio arie de acoperire… important este ca faci zgomot, deci existi. Da-i-nainte stimabile. Esti no-stim. 🙂
ApreciazăApreciază
🙂 🙂 🙂 😀
ApreciazăApreciază
ApreciazăApreciază
D-le io-si-si-fe – Matale ai vazut toate clipurile astea cu care te reversrei? Wow. Mai faci si alceva? De meditat cand mai meditezi? De rugat cand te mai rogi? AAAE-uri cand mai venerezi? Daca te tii numai de garagare adunate de pe canalele colectoare ale televiziunilor fran-ce-ze… se-cu-lare, de cele SF-inte cand te mai ocupi proorocule?
ApreciazăApreciază
@Adore – In numele d-lui Iosif si in (nick)name-ul d-lui Goe iti cer scuze pentru zgomotul, galagia si deranjul prilejuit de hârjoanele noastre desfasurate in subsolul abandonat al blogului tau. Sper sa nu ne-o iei in nume de rau. Bafta. Cand te intorci la serviciu?
ApreciazăApreciază
Departe de a mă deranja hârjoana. Dimpotrivă, e reconfortantă și sper că veți avea o relație trainică. Cel puțin, de pe margine, așa pare. Eu trebuie să vă mulțumesc pentru antren. Nu mai sunt izolată, deci m-am întors la serviciu.
ApreciazăApreciază
Noi unul (1001 – sic) – ne consideram intr-o relatie buna cu dl.Iosif, pe care-l gasim simpatic, haios si rezistent la tavaleala (nu ca alde mihaiul de pupa)… Iar daca dl.Goe pare aspru si agresiv cu d-lui (fata cu aburelile pe care Greblea Goe (alter Goe), le insira ca pretext de a se lua in seama) asta se intampla pentru ca asa este partitura, rolul, nu pentru ca i-am purta d-lui vreo pica. Dimpotriva. îi multumim pe aceasta cale pentru „nesimtirea” cu care continua sa-si faca reclama, dand prilej-uri de taina, la vreme de carantina si inexplicabila liniste la blogul tau. Mai important decat faptul ca debiteaza prostii cu carul mare este ca are chef de vorba si de manifestare. Bravo lui. In plus este fidel si destept de nu ti-ar veni sa crezi. Bubico. Sper doar ca acest antren in doi sa nu fie cumva, alaturi de Corona-virus, factor amutzitor al celorlalti comentatori obisnuiti ai acestui subsol bemol de blog in proze. Mi-ar parea rau. Nu ca ar fi mare pierdere de continut (ca pana acum n-am bagat de seama asa ceva), dar macar asa ca act prezenta… si gest. Ca gestul conteaza, nu?
P.S. Pai daca ai iesit din izolare de ce esti inca in regim de panica si depresie? N-ar trebui sa fi obisnuita cu nebunia? Intreb si eu…
ApreciazăApreciază
Arès est le dieu de la Guerre offensive et de la Destruction dans la mythologie grecque. Fils de Zeus et de Héra, il est assimilé à Mars chez les Romains. Arès est l’un des enfants de Zeus et d’Héra.Cependant, sa place dans le mythe est relativement limitée. Il apparaît principalement dans des récits de guerre ou de combats, c’est le premier chef de la guerre de Troie, où il se range aux côtés des Troyens après que son frère Apollon lui eut demandé de rejoindre son camp — on le voit d’ailleurs assister également des Achéens. Comme les autres dieux, il exhorte son camp sous diverses apparences, notamment celle d’Acamas, et accompagne les héros sur le champ de bataille. Toutefois, il est le seul à prendre directement part au combat et on le voit par exemple ôter son armure au défunt Périphas.
ApreciazăApreciază
Și mie îmi este frică de oala sub presiune. Motiv pt care nici nu am.
Spor la treabă și sănătate multă. Merci că existați!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Știi ce fac? Învăț să mă dezbrac. Nu mi-am închipuit niciodată că e greu să te dezbraci. (E vorba, evident, de dezbrăcarea fără a mă contamina).
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Amu ar fi bune niște tricouri cu nasturi sau fermoar. Anunță repede patent pe idee. Imi dai și mie 10%. 😏
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Există deja tricouri cu nasturi sau fermoar. Cade patentul…
ApreciazăApreciază
Nu stiu de ce mesajul tău (îmi) pare, prin sonoritate si conotatii, usor subversiv si pervers. In varianta inofensivă, desigur. Ca-n bancul ala cu amantii din epoca de aur iarna, in apartamentele de la bloc, in care ea-i soptea lui, tandru, la ureche: „Dacă mă iubesti, nu mă dezbrăca!„.
ApreciazăApreciază
Au înnebunit salcâmii, și tu vrei să fiu cuminte… De fapt ninge și miroase a clor.
ApreciazăApreciază
CoVida 19… 🙂 😀 )))
ApreciazăApreciază
Ptiu drace, mai Iosife. Vad ca ti-a ajuns si te-ai saturat de rolul de mesie si prooroc, si-ti iei in serios postura de piaza rea. Nu ca nu ti s-ar potrivi, ca-ti vine manusa, fiind matale prost ca noaptea si ridicol ca la multi ani-ul pe coliva, dar cum ramane cu AAAE-urile si celelalte viduri pe care le aveai in minte, daca te dedici asa de plenar celebrarii, aplaudarii si incurajarii virusului? Ai cam trecut de la dårac la abac.
ApreciazăApreciază
@Adore – Bine, bine, sa te vad cand or innebuni salcamii de-adevaratelea.
ApreciazăApreciază
Dl goe, pt ușor pervers, vă rog să îmi permiteți decent să vă trag o palmă peste gură. Căci pe atunci țineam sub perină și hainele pt a doua zi calde și biberonul bebelușului cald și nu sunt deloc amuzată de gluma tembelă. Când în dormitor iarna aveam flori de gheață pe interior.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Și… nu sunt de loc amuzată în ce condiții mi-am adus pe lume pe primul născut. Poate bărbații au loc de glume gen ” dacă mă iubești nu mă dezbrăca” dar realitatea era al naibii de nasoală și este și va fi.
ApreciazăApreciază
🙂 🙂 🙂
De fapt comentariul meu viza mesajul Adorei despre dezechipare in perioada de dupa desprinderea de pe lasciva canapea a izolarii. Nu ma asteptam sa mai existe cineva care sa resimta intr-o maniera atat de vie si dureroasa partea neplacuta a amintirilor din epoaca de aur. De obicei, cu trecerea timpului, partea negativa se estompeaza, iar amintirile pastreaza o imagine ameliorata in bine, invaluita in nostalgie si iertare, a intamplarilor din trecuturi… imemoriale. Se zice ca de trecut ne despartim râzand. Nu?
Daca gluma este tembela sau nu asta depinde exclusiv de urechea ce o asculta, nu de gura care o spune (apud Sakespeare) asa incat si respectivele palme s-ar cuveni mai degraba sensibilelor urechilor decat gurilor, ramnanand la latitutinea aplicatorului daca le va folosi la plesneala, sau pentru alintare. Sunt sigur ca d-voastra aveti urechi foarte fine.
ApreciazăApreciază
Nu se estompează nimic. Sunt doar oameni care tac.
ApreciazăApreciază
Totul se estompeaza. Va amagiti, va alintati, cine stie. Nu inteleg la ce va foloseste.
ApreciazăApreciază
Dl goe. Intre dvs și dl iosif nu există nicio diferență. Sunteți ca doo perechi de .. care se văd in oglindă. Sau ca un cățeluș drăgălaș care se ceartă cu el însuși.
ApreciazăApreciază
@Smaranda – Nu inteleg de ce enuntati o asemenea banalitate cu aerul c-ati fi facut o mare descoperire sau c-ar fi fiind o insulta la adresa mea 🙂 Si nici de ce schimbati vorba. 🙂 Dar desigur pot face cateva presupuneri in aceste privinte. Aproape sigur intelegerea care-mi lipseste la inventor se gaseste printre alternativele pe care le pot presupune.
ApreciazăApreciază
@Smaranda (Shéhérazada…? Samantha…?) Între (999)Noi unA si d-lui, este o diferenta infinita, invizibila (ca corona) rational de catre creierele cele mai Shéhérazade al dumnezeilor vostri morti si (înca) neînviati pentru judecata finala.
ApreciazăApreciază
Dl goe, îmi trag și eu două palme peste urechi. Și cu mine sunt mult mai agresivă.
Estompatul este așa și cum spuneți dvs o împachetare în roz.
Am curățat trecutul, l-am dat jos din cârcă și am ars murdăria. Spre surprinderea mea amintirile sunt acum pe suflet înregistrate și sunt mai clare ca niciodată.
Se face un fel de transfer din cap( memoria mică) pe suflet ( memoria mare). Nimic din ce trăiește omul nu se uită. Chiar dacă se iartă .
ApreciazăApreciază
Toate cele care va supara se intampla acum in present. Ceva din prezent nu este cum ar trebui si pentru ca nu se poate rezolva e mai simplu sa-lignoram, si sa plassm problems intr-un trecui inaccesibil si inoubliabil. Cu acest insuportabil prezent ne vom rafui candva in visitor. Daca am fi intr-o relatie armonioada cu prezentul, inevitabil amintirile neplacute ale trecutului s-ar estompa si imblanzi. Amintirile nu sunt in trecut ci in prezent. Acum in prezent ne amintim, imbibati cu emitiile prezentului. Daca veti reusi sa va luati la tranta cu prezentul si sa- l biruiti, sa vedeti ca o sa va amuze si glumita noastra nevinovata. Acum, in prezent, insa sunteti un pic amarnica si incrancenata. Dar, ma rog, e posibil sa mi se para mie.
ApreciazăApreciază
ApreciazăApreciază
ApreciazăApreciază
Societatea pt sănătate mintala si psihologie din Elveția trimite următoarea recomandare:
Dragi cetățeni este normal ca în carantină să vorbiți cu animalele și obiectele casnice, de ex uscătorul de păr, cuptorul.
Aveți motiv să ne contactați doar dacă acestea vă răspund.
Semnează
Echipa dvs suprasolicitata
ApreciazăApreciat de 2 persoane
A republicat asta pe Cronopedia.
ApreciazăApreciază
”Vom fi mai puțini, cu posibilitatea de a mă trezi că fac parte dintre bătrânii pământului…..”
M-a ‘ntristat mult asta. Hm…
Prea multe de spus. Poate alt’dată. Promit să revin.
……..
Că nica n’o mai fi ce’o fost.. asta de bună seamă.
Om fi mai buni?
Chiar nu ştiu!
Mai răi?
Înclin să cred că da.
De ce?! Ha
Grea întrebare.
PS. Îmi place mult ceea ce transmiţi p’acili şa.
Eşti adevărată, if you know what i mean. Felicitări.
………..
Aş avea şi ceva off topic, pls
1.Un mesaj de la vatican pt amicul meu/nostru IOJI :
2. Smărăndiţo, ce draci ai luat, că vreau şi eu.
Eşti bine? Că pare că ai un câh împotriva lumii.
Nu’l poţi duce singură? Te ajut cu drag. Da’ nu aici.
Blogul ăsta chiar e cu ştaif. A te oţărî la o glumă, la care 5 din patru
râd(ş’asta doar pt că ăla doarme)… nu te caracteriza alt’dată.
Ogoaie-te, zic.
Te pup. şi nu mai umbla pe bloguri cu proşti.
Stai aici, şi totul fi-va bine.
#STAI ACASĂ!!!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Stela, sunt bine. 😄 Mulțumesc mult!
ApreciazăApreciază
Iau în calcul că îți ții promisiunile și că vei reveni. Până atunci, îți mulțumesc.
ApreciazăApreciază
Bine ai veni, Co vid 19(i), vici, star trek Venus la Star(Bill)Gate’s… 🙂 😀 )))
ApreciazăApreciază
Merci Lady nostrastella…
ApreciazăApreciază
Deja de 3 ani, subconștientul colectiv este neliniștit, se știa că așa cum mergem nu mai poate continua. Mă așteptam la conflicte armate în est dar nu s-au materializat. Virusul este mult mai elegant și mai perfect in ce privește distrugerea sistemului rigid și nesanatos. In septembrie subconștientul colectiv știa de el. Oamenii vor trebui să își amintească smerenia adevărată, bunătatea și valorile reale cu care sunt dotați, îmi spunea ” gândul ” acela.
ApreciazăApreciază
Cumva, gândul tău mi-a dat și mie târcoale, bazat pe niște legi sociologice, cum ar fi că societatea are propriile ei mijloace (independente de individ) prin care se reajustează numeric. Dar, deși am multă imaginație, nu m-aș fi gândit la o pandemie.
ApreciazăApreciază
Pandemia pare să fie înțeleasă ca un baubau unde mor tare mulți. Dacă nu mă înșel la baza cuvântului ar fi pragmatic o răspândire globală.
Dacă privim atenți nr decedatilor este destul de mic pt ca să fie un virus ” construit” natural sau nu pt decimarea populației. Intr- un conflict armat international ar fi murit f probabil de 100 de ori mai mulți. Pt natură, mediu, ar fi fost mult mai catastrofal. Și în strcturile sociale nu s-ar fi schimbat nimic. In schimb sub.colectiv ar fi fost alimentat la greu cu ură.
În cazul prezent, natura pare că are de câstigat. Și noi cu ea.
ApreciazăApreciază
Cu ani în urmă, ziceam că vor veni timpuri în care cei ce nu au nimic de pierdut, vor fi câștigătorii.
România nu are ce pierde că economic este încă în vale adâncă dar acum este momentul urcusului.
Resursele alimentare vor fi f probabil în viitorul apropiat destul de reduse. Preturile vor crește considerabil. Europa politică are deja tremur in pantaloni și vor da sume fabuloase pt asigurarea hranei in europa. România poate redeveni grânarul europei și furnizor de confecții, încălțăminte si medicamente.
Dacă prindem trenul, l-am prins, dacă nu…. nasol.
Ne țin pumnii!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Suntem specialiști în a pierde trenul. Așa că nu-mi fac griji inutile. Pe de altă parte, trăim genul acela de situație care poate fi un start pentru toată lumea. Sunt curioasă să văd cum va evolua lumea. Sper să mai avem ocazia să vorbim despre asta. Așa că stai la izolare, iar eu promit să mă opun vreunei potențiale infectări.
ApreciazăApreciază
Nu mă pot izola că lucrez la caserie la penny. Dar avem plexikglas și mănuși. 😄
Am avut o săptămână de concediu ceea ce mi-a prins bine
Ailaltă nu o pot face căci avem deja 3 colege bolnave. Am nevoie de noroc.
Să ai grijă de tine
Om mai vorbi că nu s-o gătat timpul.
ApreciazăApreciat de 1 persoană