Proza scurta

Existențială

Ca orice veșnicie respectabilă, își permitea pauze lungi, în care gusta reverii de dincolo de lumi. Mai mereu, dulceața reveriei se topea în dileme greu de rezolvat, care- l lăsau trist și confuz. Avea cu ce-și trece vremea, atunci când nu se ocupa de detalii minore, care aduceau farmec sau durere într-o existență plată. Binele și răul erau temele preferate de gândire, iar stabilirea exactă a categoriilor morale ocupa un timp inexistent. Apăreau mereu spețe noi, asupra cărora trebuia să se aplece. Creativitatea oamenilor,nebănuită la începuturi, îl lua prin surprindere de fiecare dată, punându-i la încercare abilitățile administrative. Învățase că flexibilitatea este o calitate, deși, atunci când era onest cu sine, știa că este vorba de un compromis, menit să-i protejeze veșnicia. Neajunsurile flexibilității se constituiau într-o problemă uriașă, pe care o simțise uneori și la oameni. „Cine sunt eu?” se întreba adesea, singur, între lumi. Întrebarea îi provoca neliniște și răspunsul liniștitor nu venea niciodată. Îndoiala îi punea sub semnul întrebării propria existență, lăsându-l confuz și fără vlagă. „Oare eu i-am făcut pe oameni, după chipul și asemănarea mea, sau oamenii m-au făcut pe mine, după chipul și asemănarea lor?” Ca niciodată, avea nevoie de certitudini, dar singura certitudine evidentă era că Dumnezeu trecea printr-o criză existențială.

Categorii:Proza scurta

17 răspunsuri »

  1. Magnifique article !
    Si când te gândesti ca nu-i pentru întâia ora, de când a creat aceasta specie ciudata, neascultatoare, încapatânata, paradoxala, dezechilibrata si derutata de jocuri de lumini si umbre, care mai de care, mai înselatoare, false aparente sumbre… 🙂 )))

    I-a părut rău Domnului că a făcut pe om pe pământ şi S-a mâhnit în inima Lui.
    Şi Domnul a zis: „Am să şterg de pe faţa pământului pe omul pe care l-am făcut, de la om până la vite, până la târâtoare şi până la păsările cerului, căci Îmi pare rău că i-am făcut.” – Geneza –

    O toama magica, binecuvântata, alaturi de toti cei apropiati, draga ADOLESCENTREBELCOM !

    Apreciază

  2. @A-do-re – E blasfemie! E erezie! Vad ca te-ai apucat (si tu, Brutus) sa-l bârfesti pe bunul Dumnezeu de fata cu martori indulgenti, acompaniata de zgomotul de fond al universului (tau local) care-ti tine isonul in vesnicul såu sol bemol. Nu e rau. Ca moment si schita. Zic. Multi n-au auzit de Nietzsche si nici de Heisenberg. Ceea ce este foare fair intrucat nici Nietzsche n-a auzit de ei. De Heisenberg nici nu mai vorbesc.

    Mi-e teama insa de tradare, tradare, tradare, de trei ori tradare… si ca de fapt il folosesti pe bunul Dumnezeu ca sipmlu prilej de vorba, pre-text. Avantajul libertatii (dezinhibate) de exprimare este ca fiecare poate spune ce vrea si, in schimb, sau in compensatie, fiecare poate intelege ce vrea din cele spuse. Unii chiar mereu unul si acelasi lucru (precum sfantul iosif care este si simplu f(x) = 0 – zeroooo fara virgula ceva, nici macar un epsilon acolo cat de cat). In rest ce mai faci ce mai spui, cum o mai duci… ?

    Apreciat de 1 persoană

      • Normal, (cåci) fiecare vorbeste exclusiv despre el insusi, lui insusi only… Dar imi place si oferta ta, care sugereaza ca blasfemia nu poate fi decat o singura data, prima data, pe urma, existand precedentul, nu mai are cum sa fie. Nu? Patriarhul Iosif nu poate fi intrebat (nimica) intrucat d-lui este exact precum Domnul Barba-Clantza-Cotoroantza din povestea piticului urias Cipi. Ceea ce insa nu inseamna ca nu poate fi folosit din oficiu ca etalon de autoritate. Si cum orice rugaciune cuminte trebuie sa se incheie cu un gand bun (apud si proorocul Iosif care nu face niciodata rabat de la uraturi) nu pot incheia altfel rugaciunea catre Doamne-Doamne decat spunad: Doamne sa-ti dea Dumnezeu sanatate!. (Alternativa insolenta fiind de genul: Ramâneti cu Dumnezeu, fir-ati ai dracu).

        P.S. Cat priveste erezio-blasfemeia din precedenta epistola fii pe pace. Am glumit. Nu te cred in stare de asa ceva in public.

        Apreciat de 1 persoană

      • Iata cum gândeste si ce ne prooroceste unul dintre cei mai de seama Oameni de stiinta (sfânti) alesi de Domnul Dumnezeu în urma cu aproape doua milenii, sa ne transmita mesajele viitorului omenirii, revelate prin Duhul Sfânt, pentru (999)Noi unA si pentru toti cei ce ne asculta, asteapta si adora Împaratia lui Dumnezeu, purtatori de coroana de lauri a învingatorilor minciunii, coroana AAAE, care nu se vestejeste ramânând verde si înflorita, chiar si în cele mai vitrege vremuri, din iernile sufletesti si în cele mai scazute temperaturi ale iernii pacatului universal al neascultarii de Dumnezeul Cel Atotputernic Creator.

        Să ştii că în zilele din urmă vor fi vremuri grele.
        Căci oamenii vor fi iubitori de sine, iubitori de bani, lăudăroşi, trufaşi, hulitori, neascultători de părinţi, nemulţumitori, fără evlavie,
        fără dragoste firească, neînduplecaţi, clevetitori, neînfrânaţi†, neîmblânziţi, neiubitori de bine,
        vânzători, obraznici, îngâmfaţi, iubitori mai mult de plăceri decât iubitori de Dumnezeu,
        având doar o formă de evlavie, dar tăgăduindu-i puterea. Depărtează-te de oamenii aceştia.
        Sunt printre ei unii care se vâră prin case şi momesc pe femeile uşuratice, îngreuiate de păcate şi frământate de felurite pofte,
        care învaţă întotdeauna şi nu pot ajunge niciodată la deplina cunoştinţă a adevărului.
        Fiti binecuvântati si luminati dragi surori si iubiti frati prin lume împrastiati…VEGHEATI !

        Apreciază

      • @Adam2 – Te-ai auto-descris destul de binisor draga Iosif. Esti dur cu auto-critica. Bravos. Halal sa-ti fie. Bine, tu esti viteaz aicia in nicåierea cu nimenea, nu acolo la tine in hexagon, cu fratii tai conlocuitorii islamisti. Lor nu le vinzii AAAE-uri ca sa nu-ti fie de cap… si sa te ploua in gât… Ninge peste noi cu flori…

        Ce ma ne/dumereste oleaca este altceva. Daca esti ajuns (pe scurtatura) la deplina cunoştinţă a adevărului, la ce mai veghezi oare? Nu-ti ajunge deplinul adevar? Ti-e teama ca ai putea fi de/posedat de el? Måi sa fie! Ceva nu se pupa in gargarele tale cu cuvinte de duh invatate pe de rost, fara duh si fara rost. Si colac peste pupaza iti mai etalezi si auto-critica desantzatå in public, facand insa pe niznaiul, dulce ca un copil de tzâtzå (de mâtzå)… Sa stii ca fraza „Să ştii că în zilele din urmă vor fi vremuri grele” e foarte veche si mereu de actualitate in gura fiecarui manipulator de serviciu (sau de servicii)… Chiar mai veche de doua mii de ani lumina. Vine din intuneric. Fix precum cel care-ti lumineaza tie capul plin, plin direct de adevarul deplin si definitiv, plus alte AAAE-isme colaterale… E atat de plin incat n-ar mai avea unde sa intre lumina nici daca ar incerca sa se vâre cu de-a sila. VEZI sau VEGHEZI?

        Apreciază

  3. Arca lui Goe@
    (999)Noi unA, ne simtim bine în toate dimensiunile sistemelor de (non)vAl0ri Pi…cArDeZïeNe, si nu întelegem de ce va faceti probleme, formule si teoreme, lipsite de valori elevate sufletesti & spirituale supreme. Sunteti mult prea frustrati de cei pe care în continuu îi blamati, ignorând ca sunt ai d-voastra copii, surori, parinti, bunici si frati, în „hexagon” sau „pentagon”, în octogon sau chiar în nanoG0n.
    Fiti binecuvântati !

    Apreciază

    • Normal ca va simtiti bine, ca nu doare. Dar in mod categoric nici asimptomatic nu sunteti. 🙂

      Ce va intreb eu si ce raspundeti d-voastra… f(x) = 0 monoton si marginit… ca intotdeauna imuabil ca nothingness-ul. Va rog sa ma scuzati ca v-am luat in seama. Deh, frustrarea, blamarea… Nu stiu ce-o fi fost in capul meu. Sper sa nu se mai repete. Da-i-naite stimabile…

      Apreciază

      • Ce erezie, ce blasfemie si ce desconsiderare mai mare ar putea fi decat o scrisoare catre Dumnezeu? Si inca o scrisoare deschisa, publica… Niciuna. Lui Dumnezeu, daca e Dumnezeu, nu-i nevoie sa-i scrii scrsori (auzi idee), nici macar ganduri exprese nu-i nevoie sa-i trimiti si nici sa-i balacesti numele etaland cu trufie credinta ta in el. Numai un smintit sau un ticalos poate sa-l foloseasca pe Dumnezeu ca pre-text pentru a se prea-måri pe sine, nimicul arogant. Asa zisele scrisori catre Dumnezeu (cand nu sunt simple sarade literare) sunt de fapt scrisori ale unor saraci cu duhul catre semenii lor prin care-si trambiteaza in fata acestora superioritatea pe care si-o doresc si pe care o viseaza in fiecare clipa a sarmanei lor vieti (de din apoi), lundu-l pe „dumnezeu” drept zålog al vrerii lor. Iosif draga impresia mea este ca exhibitionismul desåntzat cu care etalezi relatia „Ta” cu Dumnezeu (si care denota jalnicia cronica in care te afli) nu slujeste de loc cauza Tatalui, a Fiului si a Sfantului Duh. Amin. Ci dimpotriva. Dar ce-ti pasa tie? Agenda ta e alta, si pace. Da-i-nainte stimabile…

        Apreciază

  4. @Arca lui Goe…
    Cu multa placere si cu toata dragostea infinita, nemarginita, primita în dar, prin har, (999)Noua unA, de la Dumnezeul si Tatalui nostru ceresc.

    Fiti binecuvântati si luminati !

    Apreciază

    • @Adam2 (iosif0) – Nu-i asa ca-ti place si Sandra Brown? Hai incearca inca o „replica” cu videoclip dragutz care rezoneaza a gol cu golul cliseelor tale de baiat senin si milostiv. Nu de alta dar nu se cuvine sa ramai care va sa zica ca fara replica si sa cazi de prost. Nu?

      Cu multa placere si cu toata dragostea infinita, nemarginita, primita în dar, prin har, (999)Noua unA, de la Dumnezeul si Tatalui nostru ceresc.” – Fabuloase formulari de un comic infinit si si nemarginit, fara sfarsit si fara capat… Da-i-nainte stimabile nu te lasa… Ai un haz teribil si si inepuizabil… Dar numai sa nu exagerezi…

      Apreciază

      • 🙂 🙂 😀 Exagerâ(n)dem…DA, ne place stilul Sandrei Brown ! Unde-i problema ?!…

        (999)Noi unA zicem ca, toate filozofiile, traditiile, obiceiurile, culturile religioase din lume, care promoveaza stiinta iubirii AAAE, sacrificatoare, neconditionata, fara prejudecati, au frumusetea, farmecul, vremea (perioada) spatio-temporala prestabilita dupa o Lege Sfânta si sunt într-o masura mai mare sau mai mica, benefice trupului, Sufletului si duhului omului, în cunoasterea, formarea si dezvoltarea propriului sine, al amprentei identitatii unice, reale, independente, libere, inconfundabile, irepetabile, evolutive spatio-temporal Universal, în toate aspectele si dimensiunile perceptiei rational-sentimentale.

        Apreciază

      • Vai – Va place stilul Sandrei Brown !!!!! Si noi ca re intrebasem asa, la misto. Pai nu, nu e nicio problema. Sa fiti sanatos. Ca de monumental sunteti monumental ceva de speriat. Si universal precum prostul gust literar. Va palce si Dan Brown? De curiozitate… 🙂

        P.S. Aveti cate ceva din nemuritorul… Gambetta (?!?)… din conu Leonida, din jupan Dumitrache, din Farfuridi, din Trahanache, ai putintica rabdare, ale tineretii valuri, zi-i femeie, ochi alunecosi inima zburdalnica. Mare pacat ca nu v-a cunoscut nenea Iancu personal in persoana… Literatura romana ar fi iesit castigatoare din aceasta combinatie sugubeata si fatalistå… V-ati nascut prea tarziu. Sau nenea prea devreme… Dar de zis mai zici ceva? Da? Nu ma tratezi cu refuz. Macar un vireocliputz acolo ceva… in stilul Brown (maro-ul acela care va palce la nebunie…) Contez pe dumneatale… vorba ‘ceea, „în toate aspectele si dimensiunile perceptiei rational-sentimentale„. Deci stimabile da-i-nainte.

        Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s