Social

Bate un vânt de patriotism

De pe • ( 38 comentarii )

Vântul de patriotism este întotdeauna binevenit: îți certifică apartenența la nație, îți reevaluează valorile tradiționale românești și îți amintește că ai o țară frumoasă, plină de oameni…plină de oameni de tot felul (minus cei care sunt tot români, dar au ales să plece pentru un trai mai bun sau doar pentru a uita că sunt români).

Iubirea de țară, chiar dacă țara nu este chiar cum ți-ai dori să fie, definește patriotismul. Vântul de patriotism bate regulat de 1 decembrie și aduce cu sine miros de fasole cu cârnați și cadență de promenadă militărească, pe sub Arcul de Triumf. Este un vânt trecător, care nu te deranjează și nu te afectează: vine la pachet cu o zi liberă și trece odată cu ea.

Când vântul de patriotism apare în afara sezonului, fără miros de fasole cu cârnați și fără promenadă la șosea, durează mai mult decât o zi și are intensificări temporare, începe să te afecteze.

Mă întreabă cineva: „la o adică, te duci la război?” Întrebarea nu venea tam-nesam, ci în contextul neliniștilor de la granița cu Ucraina. Oricum, întrebarea mi s-a părut inițial o tentativă de glumă, dar nu era. Dacă m-aș duce la război? Nici prin cap nu-mi trece, dovadă că nu mi-am pus niciodată problema. Interlocutorul meu a fost dezamăgit: cum așa, eu m-aș duce în prima linie, la prima strigare, îmi zice el. În toiul discuției noastre, s-au arătat și alți doritori de a merge la război, în prima linie, dacă țara are nevoie. Erau surescitați, gata să o ia din loc de acum, să prindă prima linie liberă și m-am gândit că de vină e patriotismul. Am rămas singură în discuție, încercând să le explic că nu văd vreun rost ca niște piepturi dezgolite în prima linie (în tranșee? pe meterezele cetăților aruncând apă clocotită? cu baioneta în luptă corp la corp?) să se expună pentru a dovedi ceva (iubirea de țară?) pentru că e evident că altceva nu știu să facă. Nu a fost chip să-i conving, deși mi-am pus la bătaie toată argumentația logică de care eram capabilă. „Ce faci tu pentru țară?” m-au întrebat și eu am zis (fără să mă întreb cu voce tare ce naiba face țara pentru mine) că îmi plătesc impozitele și taxele, respect legile și cumpăr produse românești, mai ales brânză de la sibieni. Eu zic că sunt mai patrioată decât alții, dar la război nu mă duc, că nu e războiul meu. Pentru cine să mă duc la război? Pentru clasa politică conducătoare? Altfel, ce e România altceva decât o mare clasă politică conducătoare peste un popor care oricum nu contează. Sau pare că e important pentru cineva poporul, în afara zilelor de vot?

Apoi, ei toți, eu singură, mi-au dat lovitura finală: „asta e menirea ta, că ești cadru medical”. Hai, că la asta nu m-am gândit, ca după experiența covid (unde oricum regimul de lucru e de război) să am parte și de vântul de patriotism, cu victime multiple, niște patrioți cu piepturi goale, cu impozitele plătite la zi și fără dosare de evaziune fiscală.

Rămân la ideea că vântul de patriotism are în el ceva patologic, ilogic și nenecesar și că ar fi bine să-și schimbe direcția. Îngrozitoare îmi pare surescitarea patriotică, care pune parcă o pâclă pe capacitatea gândirii de a analiza informații și de a sintetiza esențialul. Până la război, sper să am timp să-mi limpezesc cum vine cu „menirea”.

Categorii:Social

Etichetat ca:

38 de răspunsuri »

  1. I0′ as zice ca, atunci când un om ajunge sa îsi cunoasca „menirea”, acel om, chiar a atins Paradisul, desavârsirea si fericirea !
    Cât despre marii „patrioti” sa auzim numai de bine, mult succes la aruncatul zarurilor si la cât mai multe martzuri si linii…la table. 🙂
    Seara faina, draga Adole…!

    Apreciat de 1 persoană

    Răspunde

  2. Deoarece am trăit atâția ani suprasaturați de un patriotism desănțat, vorbesc de cei viețuitori IR(înainte de „Revoluție” 🙃), încât DR avem un soi de sentiment de rușine, de stânjeneală, de culpabilitate, atunci când se deschide acest subiect.
    Personal, mie îmi pare că patriotismul trebuie să existe atâta timp cat se dorește existența unui popor, a unei țări. Numai că acest patriotism nu ar trebui să-l găsim doar la nivel declarativ, in vorbăria politicienilor, ci ar fi de dorit să apară prin micile fapte ale intregului popor, prin acțiunile individuale ale fiecărui om, acțiuni care să-i facă mândri pe ceilalți conaționali că aparțin comunității. Un om de rând care minte, fură/plagiază, nu are cum să atragă astfel de sentimente asupra lui, iar sentimentele de lehamite cresc în intensitate când e vorba despre un politician.
    În concluzie, zic eu, ar fi de dorit ca să fim cu toții patrioți…

    Apreciat de 1 persoană

    Răspunde

    • Ai dreptate, eu am prins perioada în care totul era patriotic: oprirea curentului electric, 15 grade în apartament, mersul pe scara de autobuz, foamea. Poezii patriotice, șoimii patriei, pionierii și am apucat și câteva zile de utecist. Dar acel „patriotism” nu a însemnat nimic pentru mine. Pe urmă am văzut românii care plecau și se stabileau „afară”; primul lucru pe care-l făceau era să-și denigreze țara natală, să o nege. Patriotismul nu există. Ești patriot când și patria te iubește, că am stabilit că nu există dragoste necondiționată. Altfel, ești patriot în Germania și iubești Berlinul. Și pe Wagner ( prea sumbru).

      Apreciază

      Răspunde

      • Un președinte american avea o vorbă despre ce poate face țara pentru tine și ce ar trebui să faci tu pentru țară. Dacă te gândești la ce nivel de dezvoltare au ajuns americanii, s-ar putea să fie ceva adevăr în spusele lui…

        Apreciază

        Răspunde

        • Nu sunt fan societate americană și nici măsurile sociale americane nu mi se par vreo brânză (vezi nivelul de sărăcie, analfabetismul, sistemul de asigurări de sănatate etc). Au un nivel de dezvoltare care se bazează mult pe „importul” de valori. Nu contează chiar fiecare individ pentru țară. Și la ei unii sunt mai egali ca alții. Dar vezi țările nordice, care au în centrul atenției individul: o sumă de indivizi mulțumiți= o societate mulțumită. Practică (așa văd eu) un fel de comunism ajustat.

          Apreciat de 1 persoană

          Răspunde

          • Scuză-mă, nu am intenționat să te hărțuiesc cu părerile mele. Nici eu nu sunt un fan al americanilor, mai ales când îmi amintesc de moșul meu, care asculta noaptea, la un radio improvizat, sperând să audă vestea că vin americanii. Aceștia nu au mai venit până când moșul s-a ridicat la cer…
            Despre nordici, nu știu ce să spun, sunt foarte organizați, serviciile sociale foarte bine puse la punct. Cu toate astea, nu-i văd a fi niște oameni fericiți. Parcă sistemul e suprareglementat. Mie mi se pare că doar poartă măști zâmbitoare.

            Apreciat de 1 persoană

            Răspunde

            • Nu e vorba de hărțuire, ci de faptul că eu bat câmpii pe un subiect pe care nu-l stăpânesc. Și tataie al meu se omora să prindă „Vocea Americii”. Ținea radioul la ureche, cam cum ținem noi azi telefonul. Nu cred că aștepta vreo salvare, că-i înjura temeinic pe toți: pe rege, pe Ceaușescu, pe ruși și pe americani.

              Apreciat de 1 persoană

              Răspunde

  3. Dacă te-nfășori în tricolor ești un mare patriot, unul de necontestat, nu poți emite decât judecăți de valoare. Ăia cu pensiile speciale nu vor merge niciunul la război, vor sta acasă și vor avea grijă să se ducă ăilalți. Doar generalii de carton îmi inspiră o mare încredere.
    Pe WP sunt blog-uri cu denumiri incontestabil patriotice, istorice, suveraniste, sunt multe. Când dai peste un asemenea nume, trebuie să fii extrem de circumspect. Găsești pe ele conținut sputnik. De altfel, și acesta emite idei extrem de patriotice. Până la urmă, nu contează ce scrie, important este să păcălească proștii, să le inducă îndoieli. Când vor veni ai lor, nu mai contează, ne scot ei fumurile din cap. Au mai făcut-o.
    Și dracnea cu Vasilica o luaseră pe cărările astea.
    Patriotismul ultimilor 70 de ani a fost doar scula cu care au manipulat proștii.

    Apreciat de 1 persoană

    Răspunde

  4. Păi acum patria noastră e lumea liberă; democrația, valorile liberale, eventual și cele europene. Pe acestea trebuie să le protejăm de întunericul de la răsărit, chiar cu prețul viețișoarei noastre. Că, dacă se extind rușii și chinezii în occident, unde o să mai emigrăm?

    Apreciat de 1 persoană

    Răspunde

  5. Stati linistiti, deoarece ultimul razboi mondial, nu va fi clasic reai, ci dupa un vechi calendar, scris la crucea din Calvar ce-a pornit în virtual, invizibil în real, dar profund sentimental, la nivel spiritual… 🙂

    Apreciază

    Răspunde

  6. Nu pentru-o lopată de rumenă pâine,
    nu pentru patule, nu pentru pogoane,
    ci pentru văzduhul tău liber de mâine,
    ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

    Pentru sângele neamului tău curs prin şanţuri,
    pentru cântecul tău ţintuit în piroane,
    pentru lacrima soarelui tău pus în lanţuri,
    ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

    Nu pentru mania scrâşnită-n măsele,
    ci ca să aduni chiuind pe tapsane
    o claie de zări şi-o căciula de stele,
    ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

    Aşa, ca să bei libertatea din ciuturi
    şi-n ea să te-afunzi ca un cer în bulboane
    şi zărzării ei peste tine să-i scuturi,
    ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

    Şi ca să pui tot sărutul fierbinte
    pe praguri, pe prispe, pe uşi, pe icoane,
    pe toate ce slobode-ţi ies inainte,
    ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

    Ridică-te, Gheorghe, pe lanţuri, pe funii!
    Ridică-te, Ioane, pe sfinte ciolane!
    Şi sus, spre lumina din urmă-a furtunii,
    ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

    Apreciat de 1 persoană

    Răspunde

    • Superb! Superb Radu Gyr, superbă poezia!

      Și complet inadecvată acestui context. 🙂

      Atenție: dacă nu ai un discernământ la fel de ascuțit ca lama unei săbii, lupta ta, revolta ta, răscoala ta, revoluția ta, protestul tău vor fi confiscate de către politic. De fapt, nici nu vei ști de ce ai ieșit în stradă și cine te-a adus în tranșee, sub diverse imnuri și sloganuri pe care tu le vei recita pătruns de convingerea că îți faci o datorie de onoare și îți împlinești o misiune sacră. De fapt, ești carne de tun, idiot util în slujba altora.

      Așa s-au făcut o mulțime de revoluții de ceva vreme încoace. Așa s-au răsturnat guverne și orânduiri politice. Așa s-au făcut o mulțime de mitinguri și proteste. Așa se fac în continuare și acum.

      Apreciat de 1 persoană

      Răspunde

      • Nu te ingrijora, sabie de Toledo sunt la discernamant! 😅
        Nu-s de acord ca razmeritele si alte rasturnari de lume cu dosu-n sus sunt opera unor personaje si interese politice. Teoria asta vrea doar sa anuleze sacrificiul inaintasilor si sa ne descurajeze pe noi, cei de azi, sa ne opunem nedreptatilor. Nu ma intind la mai multe vorbe la subiectul asta pentru ca… da, pentru ca!
        Sa nu uit, totusi, Poezia lui Radu Gyr as face-o imn de tara.

        Apreciat de 1 persoană

        Răspunde

      • .. si fiecare cuvant, in poezia lui, are forta unui glonte ce tinteste inima fara gres. Sfintenia, frumusetea si nobletea lui Radu Gyr sunt supraomenesti. Chiar daca a trait iadul pe pamant in tara lui, a noastra, si chiar daca demonii care l-au chinuit au fost romani, el a fost plin de blandete, de iertare, de speranta.

        Din mijlocul neamului nostru s-au ridicat veac dupa veac ingeri ca Radu Gyr si restul tovarasilor lui de suferinta din inchisorile comuniste si demoni ca tortionarul turcanu.
        Azi, neamul ingerilor s-a stins, al tortionarilor e viu.
        Suntem un popor al contrastelor asa cum multe alte popoare nu sunt, parca aflat mereu la extreme si as vrea sa ajungem odata la liniste, la impacare.

        Apreciat de 1 persoană

        Răspunde

  7. Nici nu cred că are ceva cu patriotismul. Dealungul anilor am abservat ciudățenii la oameni. Pe perioada pandemiei am avut o bogăție de ciudățenii de observat. Mulți bărbați sunt excitați la maxim: agresivi, clocotește sângele în ei și deabia așteaptă să se avânte în tot soiul de lupte. Chestie genetică? Se plictisesc pe timp de pace? La birou? In familie? La bloc? Nu se mai pot bate cu nimeni , duela? Nu mai au voie să împuște pe nimeni?! Nici nevasta nu o mai poți bate legal în Europa.😏

    Apreciat de 1 persoană

    Răspunde

  8. Noi, pe aici, prin Germania, suntem f patrioti. De ex. mincam, cu f mare placere, produse romanesti, slanina, cirnati, etc de la magazinele romanesti care au inflorit peste tot. De asemenea ne desfatam cu sarmale, fripturi, salata de boef, mici, ciorba de burta, brinza de burduf, toate udate din belsug cu tuica, vin.
    Pe linga bucuria produsa, ca nu asa cei mai important in viata decit sa fii fericit, am observat ca ne si ingrasem.
    Deci patriotismul te face fericit, dar si ingrasa.

    Apreciat de 1 persoană

    Răspunde

    • Noi, prin România, tot așa facem: promovăm tot ce e românesc, așa cum ați enumerat mai sus. În plus, am românizat și pizza, că în Italia e nasoală, doar cu roșii și brânză. Nouă ne place cu de toate și, habar nu aveți acolo, în Germania, de pizza-merdenea, o specialitate tipic românească, în care combinăm pizza cu merdeneaua, sub forma unei pizze cu brânză îngropată în marginile de aluat. Vă zic, nu știți ce pierdeți! Aveți dreptate, patriotismul provoacă obezitate; am văzut la tv.

      Apreciază

      Răspunde

  10. Potrivit art. 432 din Codul Penal, „fapta persoanei care, în timp de război sau pe durata stării de asediu, îşi provoacă vătămări integrităţii corporale sau sănătăţii, simulează o boală sau o infirmitate, foloseşte înscrisuri false sau orice alte mijloace, în scopul de a se sustrage de la serviciul militar, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.”

    Apreciat de 1 persoană

    Răspunde

Lasă un comentariu