500 de mii de lei, investiți de primărie pentru izgonirea ciorilor din Cișmigiu.
Problema ciorilor din Cișmigiu (și a porumbeilor) nu este nouă, pentru că bucureștenii se plâng de mult timp de mizeria pe care păsările o fac pe alei, pe bănci, pe statui și în locurile de joacă. Șansa să te lovească norocul de sus este mare, iar plimbarea prin parc (parcul arată ca un maidan în ultimul timp) este destul de puturoasă, mai ales vara. Ciorile sunt o problemă în tot Bucureștiul, că se pare că le place în capitală. Când se schimbă vremea și se face frig, un nor negru și foarte mobil de „vecini înaripați” acoperă tot cerul, ca în filmul „Păsările”, al lui Hitchcock. Norul acela înaripat produce excremente în repetate rânduri, fapt verificat de mine, când m-am grăbit să mă consider norocoasă că am găsit un loc de parcare într-o zonă superaglomerată. Apoi am înțeles de ce era locul de parcare gol: pe deasupra mașinii mele erau niște fire, pe care se odihneau niște porumbei. Nu mulți, vreo zece, cu o capacitate extraordinară de a-mi îngropa mașina sub un strat de rahat, extrem de aderent și rezistent la apă, clăbuci și ciubucuri suplimentare la spălătoria auto, cu ceva efect asupra îngrețoșării angajaților de la spălătorie. Norocul meu a fost înșelător și niște pete pe vopseaua caroseriei mi-au rămas amintire. În timp ce o parte dintre bucureșteni se plânge de mizeria pe care ciorile și porumbeii o fac în parcuri, cealaltă parte de bucureșteni alimentează conflictul om-cioară-porumbel. Adică alimentează cu bucăți de pâine, cărată cu sacoșa, special pentru păsări. Sunt iubitorii de păsări și nu am nimic de obiectat la adresa lor (deși nu e bine să faci astfel de manevre în ecosistem, lucru știut de orice ecologist).
Doar că dacă aș fi o cioară în Cișmigiu nu m-aș gândi să renunț la un loc ferit de vânt, mai cald decât împrejurimile, cu suficiente crengi uscate unde-mi place să cuibăresc și, mai ales, cu masă regulată, fără să-mi bat capul deștept pentru ea. Pentru că ciorile (mie îmi plac la nebunie, chiar dacă mă ceartă când plimb cățelul și trec razant pe lângă mine, doar ca să-mi arate că nu le este teamă) sunt niște păsări extrem de inteligente, capabile să inventeze comportamente noi. Le trece prin minte să-ți arunce cu nuci în cap sau să ascundă „prada” prin copaci. Să desfacă ambalajul de pe o bomboană e o nimica toată. Te țin minte (sunt sigură că mă recunosc și îmi dau târcoale doar pentru hârjoană) și dacă au ceva de împărțit cu tine își aduc ca ajutoare tot neamul. Îmi necăjesc cățelul, zburând fix la o palmă de nasul lui și pun pariu că râd de noi de se prăpădesc. Chiar și când stau pe-o cracă și se uită la tine de-acolo, afișează o privire batjocoritoare și superioară. De altfel, e posibil să ne considere o specie inferioară și cam prostuță, nu m-aș mira deloc. Așadar, dacă aș fi o cioară în Cișmigiu, să fiu a naibii dacă aș pleca pentru 500 de mii. Îmi plac provocările și abia aștept să dejoc „soluțiile propuse” în urma „studiului”. Mi-ar fi milă de primar (chiar să-i dau și eu la temelie?) și m-aș întreba până unde o să pluseze. Nu o să-i divulg niciodată, să nu-l jignesc iremediabil, că m-ar fi rezolvat și gratis, cu o sperietoare de ciori. Eeeii, sunt o cioară afurisită.
Categorii:Oameni
Ciorile sunt un bun indicator al cantității de mizerie pe care o lăsăm în jurul nostru. Din depărtare, admir valsul pe care îl fac pe cer, dar nu aș vrea să le văd deasupra mea…
„Iubitorii” de animale care alimentează sălbăticiunile sunt de fapt teroriști, un dezastru pentru echilibrul din natură!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Pe unde sunt așezări umane vei întâlni obligatoriu și vecinii: ciori, pescăruși, porumbei și neapărat șobolani. Hrănirea sălbăticiunilor (am citit asta) produce niște modificări metabolice, dincolo de faptul că produce modificări comportamentale. Vezi urșii ieșiți la pomană.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Frumos prezentata aceasta dimensiune a razboiului dintre oameni si pasari. Doua specii de vietati care-si revendica teritoriul, fiecare luptând în stilul si dupa capacitatea ei de inteligenta, în lupta milenara a selectiei naturale a supravietuiri, perpetuarii si evolutiei speciilor. Daca vom trai, vom vedea cine va câstiga, în acest conflict, desi este la mintea ciorii si al porumbelului ca omul si-a ratat demult sansa… 🙂
Duminica faina, draga Adole…!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Da, nici eu nu aș paria pe om. O zi frumoasă și ție!
ApreciazăApreciază
Raul nu poate fi eliminat decât de la radacina lui. Toate fenomenele si modificarile universale, au cauze si efecte logice, naturale, în care, interventia speciei inteligent-rational-sentimentale, (homo sapiens sapiens) a provocat si provoaca în continuare, (constient, inconstient, subconstient) dereglari si dezechilibre dezastruoase, ireversibile si ireparabile de catre putinii 0ameni Vii care mai iubesc aceasta naveta spatio-temporala în care cu totii suntem pasageri, indiferent de misiunea ce ne-a fost data de catre Creatorul si Comnandantul Suprem al Universului Viu.
ApreciazăApreciază
P.S. „La început, Dumnezeu A facut cerurile si pamântul.”…
„…Apoi Dumnezeu a zis: „Să facem om după chipul Nostru, după asemănarea Noastră; el să stăpânească peste peştii mării, peste păsările cerului, peste vite, peste tot pământul şi peste toate târâtoarele care se mişcă pe pământ.”
Dumnezeu a făcut pe om după chipul Său, l-a făcut după chipul lui Dumnezeu; parte bărbătească şi parte femeiască i-a făcut.
Dumnezeu i-a binecuvântat şi Dumnezeu le-a zis: „Creşteţi, înmulţiţi-vă, umpleţi pământul şi supuneţi-l şi stăpâniţi peste peştii mării, peste păsările cerului şi peste orice vieţuitoare care se mişcă pe pământ.”
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ai un talent deosebit în a reda instanee din cotidian! Mă bucur că te pot citi. O duminică frumoasă îți doresc! ❤
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Hei, mulțumesc! Și eu te citesc cu plăcere, ești suflet de poet.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
🙂
ApreciazăApreciază
Solutii sunt ca numarul acestui mult prea simpatic pasaret urban sa fie unul rezonabil si sa putem trai alaturi, fara sa ne deranjam unii pe altii. Sperietori, anticonceptionale, copaci inalti plantati mai la periferia oraselor, hoteluri chiar (vezi Elvetia). Daca nu se apeleaza la una din solutii, numarul lor, crescand, o sa duca iar la crima, asa cum a dus de atatea ori in cazul maidanezilor.
Omul trebuie sa gandeasca solutii salvatoare, umane, trebuie sa inceteze sa ucida.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Știu că sunt soluții și că există fel de fel de năzbâtii de alungat ciorile: lasere, dispozitive acustice, etc. Cu adevărat mă supără că sunt probleme mult mai vizibile în București, pentru care nu am auzit că s-ar cheltui căciuli de bani pentru studii de fezabilitate, proiecte și implementări. Iar sursa tuturor problemelor (așa cred eu cu toată convingerea mea) este lipsa de educație. Aș face-o cu forța și aș investi toți banii în educație. Pentru toate vârstele, că degeaba înveți copilul ce înseamnă să fii civilizat, dacă acasă i se demonstrează natural că civilizația e o pierdere de timp.Gunoiul, de exemplu, e o mare problemă: gunoi aruncat pe geam, pe trotuar, din mașini, în locuri de joacă. Sunt aceiași oameni care se supără că e mizerie în București. Normal, gunoiul vine cu ciori, șobolani și alte chestii pe care nici nu le vedem. Ne dăm seama că există doar când ne îmbolnăvim.
ApreciazăApreciază
Da, asa e, educatia trebuie sa fie obligatorie pentru copii. O ora saptamanala de educatie civica in scoli ar fi tare buna. Cu adultii e putin mai greu, noua ne trebuie legi care sa ne pedepseasca, ca sa nu mai comitem prostii. Stiu ca si la noi exista legi dar nu se respecta. Speranta sta, cum zici tu, in generatiile urmatoare, daca vor fi educate. Asta se poate intampla daca, dupa cum mentionezi, se stopeaza spalarea banilor. Cand o fi lucrul asta posibil la noi, numai Dumnezeu stie.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Se fac ore de educație civică, dar ori e prea fadă materia, ori profesorii sunt neimplicați, că nu se prinde nimic de elev. Oricum, în afară de matematică și limba română, nu pune nimeni preț pe celelalte discipline: nici profesori, nici elevi și nici părinți.
ApreciazăApreciază
Mie-mi plac și ciorile și porumbeii. Poate pentru că nu am mașină, că alt motiv contra nu găsesc. Porumbeii mă vizitează zilnic pe pervazul cu arpacaș, iar ciorile apar când le pun nuci gata sparte ori osișoare de pui cu resturi de carne. Doar iarna.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Eu stau la bloc și am deasupra mea șapte etaje. Nu hranesc păsările, dar mai sus o fac. Îi boscorodesc pe vecini de fiecare dată când deschid geamul. Într-o zi a poposit pe pervaz și un pescăruș, de mi-a înghețat inima: era mare cât un dinozaur și se uita la mine, în bucătărie.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cioara, cioara, ma-ta zboara, tac-tu cinta la vioara.
Norocul ciorilor e ca sunt atoase, aproape la fel ca lebedele din Viena. Cel mai bine ar fi sa se incetateneasca vulturi, sau macar ulii, sau El condor pasa, de ar ramine numai pene din ei. Sa ne imaginam Casa Poporului plina de cuiburi de vulturi… Da nu se vrea, nu e vointa politica, niste comunisti, desi stema Romaniei are vulturi pe ea.
Dar cele mai mizerabile pasari sunt gistele. Acestea valorifica extrem de putin din ce maninca, deoarece daca ar pastra prea mult timp mincare in stomac ar fi prea pline si nu ar putea sa zboare. De aceea elimina extrem de mult, pe aici primavara, sau toamna, cind poposesc gistele salbatice pe linga lacuri, se face o mizerie cit casa. Multe giste fac galuste.
Una paloma blanca statea pe prispa si spargea nuci… porumbeii sunt f gustosi..
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ar fi simpatic ca în fiecare copac să stea la pândă o acvilă. Atunci să vezi probleme cu spălatul mașinii. Ba cred că îți mai schimbi și parbrizul din când în când. Am mâncat o singură dată porumbei, dar erau foarte fit și nu prea am găsit carne pe oase. În schimb gâsca, umplută cu portocale și gutuie….Am băgat de seamă că la dvs toate problemele trec prin stomac.
ApreciazăApreciază
Daca m-ai cunoaste ai stii ca pt mine mincarea-i fudulie, bautura-i temelie. Desigur si asta trece prin stomac.
Stiai ca s-au facut mari averi cu guano? Ce ar fi Bucurestiul, cel mai mare producator de guano! Ar fi suficienta o metoda de colectare ingenioasa!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Vrabiile sunt delicioase ! Pacat ca sunt extrem de mici ! 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ai mâncat vrăbii? Cu ce garnitură? Nu sunt mici, de broscuțe ce mai zici? Să nu mai faci.
ApreciazăApreciază
😆
La cum se exprimează câteodată Iosif, cred că voia să spună că sunt minunat de drăgălașe, sau ceva pe-acolo.
Deși… chestia cu extrem de mici… Iosife, ce-ai vrut să zici? 😀 Nu lăsa subiectul să moară.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
fara garnitura. Pai, broscute n-am mâncat, zicea mama ca-i pacat.
ApreciazăApreciat de 1 persoană