Social

România profundă

De ceva timp urmăresc acțiunile unei organizații caritabile, despre care o să vă vorbesc altă dată, pentru că merită. Sufletul, motorul și vocea acestei organizații este o tânără inimoasă, pe care o găsești peste tot, organizând strângerea de fonduri, punând la cale activitatea de binefacere, proiectând acțiuni și pornind la drum cu ajutoare pentru cei năpăstuiți. Este o persoană minunată, cu suflet nobil și o mare putere de dăruire, așa cum nu am mai întâlnit la altcineva. Dar nu despre Magda vreau să vă vorbesc acum (dar cu altă ocazie neapărat), ci despre o Românie pe care nu vrei s-o vezi, nu vrei să știi că există și care depășește imaginația în ceea ce privește sărăcia. Sunt zone atât de sărace, încât convoiul cu ajutoare venea în toiul nopții, pentru că dacă ar fi venit pe lumină ar fi riscat să fie atacat de beneficiarii hămesiți de foame. Nu s-au descurcat să se organizeze altfel, ci au preferat să distribuie ajutoarele pe întuneric: aruncau în curțile oamenilor, peste gard, pungile cu alimente, haine și produse pentru bebeluși, acolo unde știau că e cazul. În alte sate, unde activitatea s-a putut organiza mai bine, oamenii nevoiași făceau cozi disciplinate în așteptarea unui ajutor. Bătrâni singuri și bolnavi au primit lemne pentru iarnă, alimente, haine și, neapărat, o vorbă bună. Familii cu mulți copii (familii care nu pot fi date de exemplu, dar tot în nevoie sunt) au primit și ele sprijin, organizația urmărind acoperirea nevoilor de lemne, alimente esențiale, hăinuțe și, în mod special, încălțarea picioarelor desculțe. Așa se și numește organizația, „Dragoste desculță”, un nume cât se poate de potrivit, atât pentru beneficiari, cât și pentru sufletele mărinimoase ale tinerilor implicați. Degeaba vă povestesc despre această Românie, pentru că nu am cuvinte suficiente pentru a o descrie. Mai bine vă las niște imagini, preluate de la Magda:

Cam așa arată România de care nu vrei să știi.

Că am stabilit că există o Românie extrem de săracă e clar. Că „Dragoste desculță” este o organizație nonprofit care își atinge cu onoare obiectivele e la fel de clar. Ce nu mi-e deloc clar e de unde izvorăște atâta hatereală, ură în stare pură, fără niciun scop (doar pentru plăcerea de a urî?) și lipsă de umanitate la semenii noștri, care consideră (în comentarii pe care Magda se ostenește să le trieze) că acțiunile sunt fără rost. Nemulțumiții de serviciu consideră că beneficiarii acțiunilor de binefacere sunt niște oameni care și-au croit singuri destinul, au soarta pe care o merită și, fiți atenți, NU merită să primească vreun ajutor, și ,oricum, degeaba îl primesc.

Înțeleg perfect că acești oropsiți nu sunt cetățeni model ai țării, dar mă întreb cine stabilește dacă merită sau nu merită să primească ajutor. Cum pot caracteriza pe acești „semeni” care, din poziția de spectatori fără nicio implicare, maculează eforturile nobile ale acestor tineri inimoși? Probabil că e tot România profundă și întunecată. În cerul gurii.

Categorii:Social

Etichetat ca:,

14 răspunsuri »

  1. Umitor! Azi noapte am avut un vis vorbindu mi cumva exact despre ceea ce tu prezinti si scrii aici. Cum se leaga lucrurile! Uimitor inca o data zic! Iti multumesc pt postare si e drept ce spui!

    Apreciat de 2 persoane

  2. Să nu crezi cumva că nu consider normală ajutorarea celor aflați in dificultate. Dar nu cred că ajutoarele materiale directe îi pot ajuta pe acești oameni să scape de sărăcie. Modul acesta de-ai ajuta creează dependență, ceea ce îi face sclavi ai politicului. Lor trebuie să li se ofere undițe și să fie învățați să pescuiască. Degeaba le dai un pește pe care să-l mănânce într-o seară.
    Celor care din motive de vârstă și sănătate nu mai pot lucra, e normal să le dai cele necesare unui trai decent, dar pentru cei care pot munci trebuie create locuri de muncă pe măsura pregătirii lor. Nu e ușor, dar nu e imposibil…

    Apreciat de 2 persoane

    • Sunt complet de acord cu tine, că ajutorul nu-i scapă de sărăcie, dar îi scapă de moartea prin înfometare. Știu, ai putea spune că, dacă nu se schimbă nimic, nu e decât o prelungire a agoniei. Nu e așa, pentru că mulți dintre ei așa au trăit toată viața, la limita supraviețuirii. Dacă mai sunt la mijloc și copii…

      Apreciat de 2 persoane

  3. Extrem de trist si dureros,
    sa judeci omul generos.
    Când tu esti rau, invidios,
    fara credinta în Isus Hristos.
    Batjocorind pe cel de jos,
    smerit, descult, dar credincios
    nu vezi ca esti un pacatos
    un arogant, mândru, falos,
    orb, gol, sarac si ticalos…?

    Apreciat de 2 persoane

  4. Romania profunda este cea din trecut, cea a parintilor si mosilor si stramosilor nostri. Azi nu se mai poate vorbi despre asa ceva. Dupa Revolutie s-au format cele mai detestabile generatii de romani, fara identitate spirituala, nationala, generatii triste, limitate, pline de ura, si de orgolii nejustificate, incapabile de sentimente umane de intelegere si mila pentru semenii lor mai vulnerabili. O generatie facuta cioburi ce se constituie in grupuri ce-i exclud pe cei care nu gandesc ca ei, care nu fac ca ei, grupuri care isi scuipa dispretul si ura peste tot ce inseamna Romania.

    Dupa Revolutie, am trecut dintr-un univers in altul si nu toti au reusit sa se adapteze si unii au ramas pe dinafara. Mafia politica a saracit populatia si s-a ajuns la situatii degradante. Asta nu-i face pe oameni mai putin oameni decat restul. Dimpotriva. Sa critici ca unii au disponibilitatea sufleteasca de a ajuta fara sa-i judece pe cei pe care-i ajuta si fara sa astepte recompense, e o dovada de jegosenie umana fara pereche. Minunata Magda si prietenii ei pentru ce fac. Sunt Oameni intre oameni. Chiar mi-am notat Dragoste desculta.

    Apreciat de 2 persoane

  5. Sunt copil de mahala bucuresteana… asemenea imagini erau absolut firesti la noi in cartier, cu deosebirea ca erau alb-negru, adica f negru.. Eram noua in patru camere din paianta, cu pamint pe jos, cu toaleta in fundul curtii si apa de la put. Si erau ierni zdravene. Nu ne ajuta absolut nimeni, de altfel toata lumea era saraca. Si totusi a fost o copilarie extrem de frumoasa.

    Desigur, e frumos, generos ca exista oameni care investesc suflet pt a-i ajuta pe altii. Poate ca statul ar trebui sa faca mult mai mult.

    Nu stiu daca l-as ajuta pe Goie daca l-as vedea descult! I-as da niste pantofi de sprint cu acele in interior.

    Apreciat de 2 persoane

  6. Pe vremuri trebuia să asuzi o zi întreagă pentru o pâine de secară; astăzi îți livrează curierul pizza la ușă. Pe vremuri se citeau clasicii; astăzi se ascultă traineri și life coach de succes. Pe vremuri învățai tabla înmulțirii; astăzi ai calculatorul și wikipedia în buzunar. Pe vremuri îți săpai singur fântâna; astăzi ai apă rece și apă caldă la distanță de un buton. Ce vrei? Ne-a ajuns din urmă tehnologia și ne-a depășit, suntem tot mai prosperi material și tot mai goi pe dinăuntru.

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s