E panică mare în urbe, că pastilele de iodură de potasiu nu se eliberează decât pe bază de prescripție medicală. Treaba e că în caz de atac nuclear e musai să înghiți niște pastile cu iod, care să asigure „umplerea” tiroidei cu iod stabil, astfel că iodul radioactiv se va elimina mai repede din organism, găsind tiroida ocupată. Tot în caz de atac nuclear, trebuie să te adăpostești în subsolurile clădirilor mari sau măcar în „burta” clădirii în care locuiești, cât mai departe de pereții exteriori și de acoperiș. Închizi geamuri, ventilație, uși și stai adăpostit cel puțin 24 de ore după atacul nuclear, pentru a evita precipitațiile radioactive. Bineînțeles că bagajul de urgență te va însoți, că aici voiam să ajung, la faza că toată lumea își face bagajul de urgență, cu conștiința împăcată că astfel își salvează viața. Bagajul trebuie să conțină baterii, lanterne, apă îmbuteliată, un radio care merge cu baterii, câteva conserve, medicamentele uzuale, la care adăugăm și pastilele cu iod. Sfaturile despre cum să supraviețuiesc unui atac nuclear mă năpădesc din toate părțile și prin toate mijloacele de comunicare, îngrozindu-mă la fel de mult ca amenințarea însăși a folosirii armei nucleare, lansate de un personaj macabru și psihopat. Îmi tot zic că nu ar fi logic să arunci cu bomba atomică în bătătura proprie, la doi pași de casă și de apropiați care ar putea conta emoțional, dar știu deja că nebunia nu are logică și că personajul nu are apropiați, ci se are doar pe sine, la pachet cu un orgoliu de supraom. Sfaturile de supraviețuire, împreună cu kitul de supraviețuire îmi produc o mare angoasă prin inutilitatea lor: să mă decontaminez, spălând cu apă și săpun zonele contaminate (cu ce mă spăl, că apa va fi contaminată, cum de altfel totul va fi contaminat); apă îmbuteliată (contaminată și ea), să ascult radioul pentru a avea acces la informații (nu vom avea telecomunicații, care radio?), să mă adăpostesc în spatele betoanelor (dar betonul nu e plumb) lanterna îmi pare utilă, deși s-ar putea să luminăm noi înșine ca niște licurici, iar pastila cu iod este utilă într-adevăr, cât mai repede după expunerea la radiații, dar face și ea ce poate, în contextul dat, să nu ies decât după trecerea pericolului (când anume, după 1000 de ani?)
Așadar ce pot face în caz de atac nuclear? Iată ceva onest, sub formă de banc (și nu prea), ce mi-a venit împreună cu sfaturile de supraviețuire: Ce faci când vine spre tine bomba atomică? Te uiți la ea, că alta nu mai vezi😬
PS. Se găsesc pastile cu iodură de potasiu pe eMag, dar vă rog eu să nu le înghițiți aiurea, că vă omorâți tiroida.
Afară de partea cu groaza, subscriu.
Doar că iod tot ingerăm de la Cernobîl încoace, conform unei legi prin care sarea musai să fie iodată. Și, după cum spui, nu face decât să prevină fixarea unui anumit izotop în tiroidă. Care izotop oricum trece prin corp, care izotop oricum nu-i decât unul din posibilii izotopi rezultați, care izotopi oricum nu-s decât una din componentele problemei.
Sursa, dintr-un articol de acum 10 ani.
În rest, cum stai cu sănătatea? Mai tușești? Sau trebuie să-i acordăm lui Putin premiul Nobel pentru medicină, pe motiv că te-a vindecat uluitor și instantaneu de gripa sau tulpina de covid sau ce aveai zilele trecute? 🙂
PS: De aia-i Miorița genială, că nu poți lupta cu destinul. Așa că nici să-ți faci griji n-are sens. Probabilitatea este, oricum, infimă. Probabil mai mică decât cea pe care o aveai acum o lună de a muri într-un accident auto. 😉
ApreciazăApreciat de 3 persoane
Balada e genială într-adevăr, pentru că este foarte, cum să spun, reprezentativă pentru neamul nostru: conflictul între ciobani, alianța de doi la unu care face lupta inegală, jeluirea aia că ce să faci că oricum nu te poți opune, ideea că prin omor poți dobândi ceva ce nu ți se cuvine, etc. „Și de-ar fi să mor…” ei, bine, eu nu pot să aștept să mor, deși nici altceva nu știu ce să fac, în afară de îngrijorare, deși știu că nu rezolvă nimic. Cu Cernobâlul, eram prin clasa a opta și ne-au chemat la școală pentru pastilă (acum am aflat că nu trebuia să ieșim din case). Efecte au fost multe după Cernobâl, le-am văzut în spital: membre lipsă sau inegale, leucemii de tot felul, creiere malformate, morți precoce. Nu știi dacă preferi să mori pe loc sau să mori lent în zece ani. Cam asta. ..
N-am tușit deloc, sunt sănătoasă, mulțumesc pentru întrebare. Am avut ceva prin cap, ca un soi de inerție a gândirii: până la predicat, uitam subiectul. Dar mi-a trecut (sper).
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Vai, ce interpretare superficială a baladei! 😆 Îmi aduce aminte de Mihai Vasilescu comentând Meșterul Manole: că ilustrează perfect competența muncitorilor români, ce construiau ziua se surpa noaptea, adică lucrau de mântuială etc. 😀 Opera folclorică nu funcționează în parametrii ăștia. Dacă a trecut proba timpului, probabil conține niște înțelesuri mai profunde. Poate nu le vedem noi.
Dar de ce să aștepți să mori? De ce să nu aștepți, ca mine, să trăiești o viață lungă și fericită? 😛 Sigur că nu prefer niciuna dintre cele două variante expuse de tine (moarte rapidă sau chin îndelungat). Și sunt surprins să constat cât de panicați sunt unii.
Interesantă ceața descrisă, mai ales că tocmai am descoperit-o, în premieră, într-un articol citit aseară: https://ludditus.com/2022/03/02/the-blog-posts-i-failed-to-write/. Chit că se leagă mai mult de vaccinare decât de boală. Îți citez partea relevantă, că-i lung:
Cam multe pastile if you ask me, but then again, eu nu mă pricep la medicație, iar tu probabil poți extrage ce-ți e folositor de acolo, if any.
PS: De unde știi că ciobanul a abdicat de la luptă? Poate balada surprinde momentul în care, confruntat cu perspectiva unui sfârșit tragic, ciobanul își pune mai întâi la rânduială toate cele, scriindu-și testamentul, pregătindu-și o scrisoare pentru părinți, just in case. După care își ascute brișca. 🙂
ApreciazăApreciat de 2 persoane
A, nu! Pot să vorbesc mult despre Miorița: despre alegoriile prezente acolo, despre înfrațirea cu natura, despre spațiul de transhumanță, care se suprapune peste spațiul mioritic. Dar dincolo de toate astea, eu văd multă blazare, renunțare, acceptarea fatalității. Adică da, se pregătește pentru sfârșitul tragic și nu face nimic să-l evite. Meșterul Manole, la fel. Tu o să-mi vorbești despre motivul sacrificiului, nu?
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Nu. Cred că la Meșterul Manole ideea e mult mai simplă și mai frumoasă: ca să creezi ceva durabil, trebuie să pui suflet în ceea ce faci! 🙂
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Da, știu ce zici. Ce au în comun cele două balade? Crima.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Vezi că ai scris greșit „metafora”. 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Suntem cu totii vaccinati,
De Tchernobyl si Fukushima.
Nu va mai impacientati,
Priviti spre cer, pliviti-va Gradina.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
O arma nucleara rade de pe fata pamantului tot, deci daca esti in locul tinta ascuns sub pat, nu ai scapare, mori pe loc, nu te chinui, nu chinui pe nimeni. Posibil scaparea poate fi adapostirea intr-un buncar atomic, contruit bine si acolo cred e necesar un kit si un bagaj minimal. Eu nu am nevoie de kit, nu as avea unde sa ma ascund.
ApreciazăApreciat de 3 persoane
Nici eu nu am buncăr.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Apropo de subiect, ai văzut serialul „The 100”? Prima serie (primul „sezon”) e cam trasă de păr, dar apoi devine din ce în ce mai bun. Merită urmărit și dintr-o perspectivă psihologică, a alegerilor pe care le fac personajele. Mie mi-a plăcut.
ApreciazăApreciază
Chiar căutam un serial. Mă voi uita. Merci.
ApreciazăApreciază
ay, ay, just on my way….si apoi eram cit pe ce sa mor de inima rea…. tocmai cind credeam ca m-am nascut intr-o zodie fericita si sub auspiciile unei fericite stea! Ay, ay my darling, my darling lady! You are always my fortunes day…
ApreciazăApreciază
Ți-am citit ultima postare și înțeleg de ce te-a luat de jos. Dar tocmai am aflat că nu există obiectivitate (ei, am aflat mai demult). De exemplu, eu văd nonstop cum Ucraina rezistă și luptă. Până m-am uitat mai atent: Ucraina rezistă? E o ruină plină de morți.
ApreciazăApreciază
Probabil este infinit de preferat sa plece capul sub sclavia Rusiei si a lui Putin… ce masi conteaza Maidanul, lupta impotriva dictaturii instaurate din interior…. Nu inteleg de ce in al doileqa razboi mondial Rusia si intreaga Europa nu s-au predat de buna voie Germaniei… Pe aceasta logica sublima!
ApreciazăApreciază
si un cadou pentru acestre zile de foc….https://www.youtube.com/watch?v=FJRnoqZe4Uc
ApreciazăApreciază
Ma apucat puțin rasul, dar cred ca ultima varianta e cea mai plauzibilă. Plusez eu cu un selfie..😃.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
😃
ApreciazăApreciat de 1 persoană