O parte dintre cei mai virulenți apărători ai moralității sunt, așa cum le cer principiile, împotriva avortului. De obicei, ei susțin că femeile care apelează la această procedură monstruoasă sunt femei ușoare, de calitate îndoielnică și de moralitate redusă. Bărbaților anti-avort le găsesc scuza că, din lipsa unui vagin și a unui uter, nu pot înțelege ce înseamnă să porți în pântec un copil pe care nu ți-l dorești. Acest „nu ți-l dorești” nu este chiar atât de simplu de explicat, pentru că orice femeie care „nu-și dorește” un copil este sfâșiată pe dinăuntru de neputință, deznădejde și vinovăție. De fapt, că „nu-și dorește copilul” înseamnă, de cele mai multe ori, că traiul pentru mamă și copil nu îndeplinește condițiile potrivite. Orice părinte își dorește pentru copilul său posibilitatea să-i netezească puțin calea în viață. „Unde mănâncă doi, mănâncă și al treilea” este adevărat și poate însemna că unde se chinuie doi în lipsuri, se poate chinui și al treilea.
Mai puțin sunt de înțeles femeile care, din confortul canapelei și din fața televizorului, înfierează stricatele care apelează la avort. Unele au proprii lor copii, altele nu au și nici nu își doresc, dar constanta atitudinii contra-avort este pasiunea pe care o desfășoară în atacurile asupra păcătoaselor care apelează la avort. Și bărbații, și femeile anti -avort par să considere avortul o soluție confortabilă pentru o noapte de dezmăț sau, și mai mult, dacă le auzi discursul, ajungi să crezi că păcătoasele și-o trag fără discernământ, de dragul de a face un avort.
Vreau să le spun moraliștilor, pe această cale, că nicio femeie nu este pro-avort. Femeile care fac avort sunt femei care nu-și văd viața, în momentul acela, cu un copil. Sunt victime ale unor act sexual pe care nu și l-au dorit, sunt victimele ignoranței și ale lipsei unei educații sexuale adecvate, sunt femei care au băut, fumat marijuana sau au luat aspirină în momentul concepției, sunt femei care (moraliștii pot aplauda) au fost luate de val și au uitat de contracepție. Și da, din perspectiva mea, femeile ușuratice au tot dreptul la avort (preferabil unui cârd de copii crescuți de o mamă ușuratică).
Nu există nicio bucurie în a face un avort. Este doar o disperare mai mică decât disperarea de a aduce pe lume un copil pe care nu știi cum să-l crești.
În blocul copilăriei mele locuia o familie cu mulți copii. Copiii, foarte veseli și zglobii, erau murdari tot timpul și cu muci la nas. Nu aveam voie să mă joc cu ei de frica păduchilor. Pe mama familiei mi-o amintesc veșnic însărcinată, mișcându-se greu, mare cât un dulap și mereu îngrețoșată. Impresia mea personală e că femeia aceasta a fost însărcinată vreo douăzeci de ani din viață și că menopauza a salvat-o de „minunea” maternității. A îmbătrânit și ea, dar, în mod curios, în baza unei rutine a trupului, arată ca și cum ar sta să nască: pântecul e uriaș și două desage umflate se odihnesc pe abdomen. Dacă o întrebi de ce s-a chinuit atât și de ce a făcut atâția copii, îți va răspunde că așa a vrut Dumnezeu, că ei i-ar fi ajuns doi.
SUNT UN ADOLESCENT REBEL 
Daca ar cunoaste si ar respecta cu strictete „Legea” si „voia Domnului” macar 10% dintre barbatii lumii, într-o foarte scurta perioada de vreme, lumea s-ar transforma în „Paradisul pierdut” de… Pro(u)st.
Un weekend relaxant, în toate binecuvântat si luminat, draga Adole… !
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Pro(cu)st*
ApreciazăApreciază
P.S. Aaaa…doare …?
ApreciazăApreciază
@Iosif, ce ai tu nu doare. Cel puțin așa se spune. Totuși, in mod cvasi-paradoxal, suferința ta este destul de vizibilă. Vivat exhibiționismul.
ApreciazăApreciază
Felicitări pentru acest text! Și îmbrățișări, dacă-mi dai voie. Pentru că l-ai scris lucid, cu mintea, dar și în deplină armonie cu inima.
Toate gândurile bune!
ApreciazăApreciat de 3 persoane
Îți dau voie si te îmbrățișez și eu.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Nu e suficient ca ne însala altii, ne înselam noi între noi si noi pe noi ca …fratii !
ApreciazăApreciază
Cică eu nu am voie să văd videoclipul😭
ApreciazăApreciază
Acesta cred, îti este accesibil,,însa este diametral opus celui interzis.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Neee, România a făcut alianță cu toată lumea: cu rușii, cu americanii, cu nemții etc. Doar cine nu a vrut nu a făcut alianță cu România. M-ai pierdut când a venit vorba de marea neutralitate a României. M-ai și amuzat.
ApreciazăApreciază
Se spune că de la sublim la ridicol, de la principii la dogme rigide și de la religie la habotnicie nu-i decât un pas. Și totuși, dacă dogmele inflexibile nu fac bine nimănui și suntem sătui de ele până peste cap, de principii avem nevoie ca de apă, mai ales în lumea răsturnată cu susul în jos de azi.
Articolul tău abordează chestiunea avortului în termenii feminini: ai ignorat elefantul din cameră (n-ai spus efectiv nimic despre actul avortului în sine, ce-i cu el și dacă o fi sau nu moral) și ți-ai construit argumentele surprinzând imagini cu drama și feelingul femeilor care avortează, puse în opoziție cu dogmatismul, agresivitatea, limitarea și insensibilitatea „moraliștilor”.
De vreme ce și eu consider că avortul este imoral – dar nu mă regăsesc în tipologia descrisă de tine a celor împotrivă, poate că n-ar strica să-mi prezint punctul de vedere într-un articol viitor. Un articol care să nu fie construit pe argumente de tipul „tabăra adversă este bătută în cap și are spume la gură”. Pe de-o parte pentru că nu toți sunt așa (indiferent de tabără), iar pe de altă parte pentru că oricum asta e irelevant pentru subiectul discutat (adică moralitatea, imoralitatea sau amoralitatea avortului, cu implicațiile care decurg de aici).
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Sunt nerăbdătoare să-ți cunosc punctul de vedere. Mi-ai înțeles foarte bine punctul de vedere, chiar dacă nu ești de acord cu el. Avortul nu este un act simplu (ca spălatul pe dinți), dar există tendința (în acest secol și acest mileniu) să fie tratat ca fiind un act simplu: o crimă sau, la celălalt pol, o „rezolvare a problemei”. Bineînțeles că e de preferat să nu se întâmple, dar este moral să faci un copil pe care nu-l dorești? Avortul e o crimă?
ApreciazăApreciază
A-do-re mi se pa-re că pui întrebări capcană. In mod evident avortul e o crimă. O omorâre. Prin urmare problema moralității ar trebui extinsă asupra uciderii in general. La pachet. Eventual împreuna cu tema „pedepsei cu moartea”. Nu știu dacă ar scădea confuzia dar ar spori animația. Se pot avea in vedere arome: crimă prin imprudență, crimă in legitimă apărare…
Sau ai putea să aduci in discuție problema femeilor care își abandonează copiii imediat după naștere, la maternitate. Ca alternativă la avort. Ceva trebuie să faci si tu ca să scoți publicul (care este) din muțenie. 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Avortul se adresează unei mâini de celule. Știi tu, ceva mai mult decât o morulă, o blastulă. Care e crima? Ce omori?
ApreciazăApreciază
A-do-re mi se pare ca glumești. Si tu tot o mână de celule ești. Ba una care a apucat să devină cinică. Ceea ce este oarecum surprinzător. 🙂
Care e crima? Ce omori? – Sunt întrebări „legitime” indiferent ce omori. Chestia aia oricum ar fi murit. Indiferent care era mână de celule…pe care te-ai decis să o omori. Nu prea înțeleg de ce ții sa divaghezi. Ce-ai zici de eliminarea unor „legume” de la casa de bătrâni?
Mi se pare mie că cultivi înadins confuzia. Dacă ești pentru avort (chiar si in varianta exhibiționistă, si este dreptul tău) fii până la capăt, fără a încerca s-o dai cotită si să pretinzi c-ar fi fiind altceva decât ce e: omorârea unei ființe care nu este in măsură să se apere. Chestia asta de a pretinde că anumite chestii pe care le omorâm sunt mai puțin oameni decât noi era o metodă folosită de naziști. Oamenii superiori nu au mania asta de a-si dezumaniza si desconsidera victimele.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Ovulele fertilizate in vitro sunt tot vieți, nu? Doar că sunt în afara corpului femeii. De acord? Știi câte astfel de ovule fertilizate se irosesc?
ApreciazăApreciază
Nu. Câte?
(pe vremea lui Brejnev) un american era la Moscova si împreună cu un prieten rus așteptau metroul. Si stau, si stau… Americanul se abține ce se abține dar după o oră de așteptare zice: „Bai dar ce prost merge metroul la voi la Moscova”, iar rusul ii răspunde prompt: „Tu vorbești? Da’ ce voi nu-i exploatați pe negri?”.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Ba nu, că nu vreau să-ți schimbi părerea despre avort (nu te-ai intersectat niciodată cu așa ceva?), dar vreau să arăt că am argumente și eu. Nu ți-am spus-o încă pe aia că eu, ca femeie, sunt stăpână pe corpul meu…
ApreciazăApreciază
Pai la omorârea respectivă nu e vorba de corpul tau, ci de alt corp. Asa că zi-o. De neînțeles de ce vrei musai să pară că avortul e altceva decât e. Zoe fii bărbată.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Ce vorbești? Care alt corp? Poate exista independent?
ApreciazăApreciază
Nu poate exista independent. Dar este alt corp. (Care alt corp? – este o eschiva cam ieftina). Nici noul născut nu poate exista independent. Nici tu nu poți exista independent in raport cu restul societății. Din ce spui tu rezulta ca majoritatea ar fi îndreptățita să decidă că te poate avorta din societate. Si că ar fi moral să o facă.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
@Goe
Prin primii ani de școală, era o carte de științele naturii (parcă) unde scria că văcuța ne dă lapte și carne. Forarte frumos, până când, ajuns ceva mai mare, am început să mă întreb dacă chestia cu datul cărnii era pe bază de voluntariat. La fel cum unicul scop al merelor este să se pârguiască pentru a putea fi apoi culese și consumate de către oameni, probabil cea mai mare împlinire a oricărui animal de casă este să fie sacrificat ritualic pe altarul farfuriei noastre. Sacrificat – un alt cuvânt utilizat în locul uciderii, pentru că, nu-i așa, sună mai frumos, mai romanțat. E aiurea să te gândești la tine ca la cineva care îmbrățișează uciderea – până și a unor animale. De aici, sacrificiul ritualic, e doar o mână de celule șamd.
ApreciazăApreciază
@Adore
Nici la două luni după naștere nu poate exista independent. După cum nu poate nici gândi, nici vorbi – e total dependent de gria maternă. Deci, care-i diferența dintre el în uter și el în afara uterului, din punctul ăsta de vedere? Știi că există doi psihologi care chiar au propus ceea ce ei au numit „avort postnalat” fix din considerentele astea? Cum ți se pare ideea?
Care e vârsta la care poți spune că ai devenit om și pe ce criteriu? De formă a corpului? Este într-un continuu proces de schimbare, celulele mor și renasc mereu, ne facem periodic poze la buletin din cauza asta, corpul copilului nu seamănă cu cel al adultului care diferă de cel al bătrânului. În cursul acestui proces, când ești om și când nu?
De formare a personalității? Începe după 7 ani și continuă la pubertate și adolescență, cristalizându-se probabil la vârsta adultă. Deci pe la 4-5 ani e ok să-i aruncăm în fântână? Sau poate vrei să ne luăm după dezvoltarea intelectului. Dar unii se uită la filme cu super-eroi și la 40 de ani. 😆 Care e granița la care putem spune: băi, până aici nu e om și pot face ce vreau cu el, iar de aici înainte e om și nu am voie să-i curm viața? Și poate ceva care nu e om să devină om?
Asta apropo de discuția ta cu monsieur Goe, pe care de acum înainte o să-l numesc doar prin Goe, că-i mai scurt. Și pentru că Goe nu-i om, și nici măcar blogăr, iar trol degeaba se visează; Goe e un simplu personaj. Dar asta nu contează în discuția de față, chiar dacă ea îl implică și pe Goe, căci persoanele de față se exclud. 🙂
ApreciazăApreciază
@Adore
De acord cu Goe.
Gigel, ai nota 2 că ai copiat la lucrare.
Doamna profesoară, dar Săndel a copiat de 10 ori mai mult decât mine!
Așa, și? Ce are primăria cu prefectura? Faptul că Săndel a copiat mai mult îmi scuză propria încălcare a regulilor?
Fiecare e responsabil pentru propriile decizii. Cei cu fertilizarea în vitro pentru ce fac ei acolo – și se poate discuta asta separat, iar tu sau eu pentru ce facem fiecare cu noi, copilul sau viața noastră. A, că se poate mult mai rău decât să omori un singur ghemotoc de om? Da, nu neg… Dar asta tot nu trasnsformă uciderea unei singure ființe umane într-un parfum de trandafiri.
Dacă (vrei să) discutăm în termeni morali, atunci trebuie să ne raportăm la un principiu al binelui universal, eventual așa cum îl putem formula și înțelege din cel mai înalt punct de vedere al conștiinței noastre, nu la alții pe care-i găsim că fac chestii mult mai rele decât noi, prin comparație cu care noi să devenim sfinți! 😀
ApreciazăApreciază
@Adore
Odată ce l-ai făcut (fie cu intenție, fie involuntar – din indiferent ce motiv), te-ai pricopsit cu el, ca să zic așa. Iar prin a-l face mă refer la concepție, că mno, el există înainte să apară pe buletin. Întrebările despre cât de morală a fost alegerea ta sau stilul de viața care te-a adus în această situație sunt acum tardive. Tot ce-ți rămâne este să reflectezi asupra alegerilor din prezent și a moralității lor. Iar păstrarea copilului, odată ce l-ai făcut, nu este imorală. Doar abandonul ridică probleme de moralitate.
De mii de ani oamenii își cresc copiii – nu-i nicio problemă de moralitate în asta. Sigur, și-i cresc în funcție de posibilități – nu-ți cere nimeni să-l trimiți la Harward dacă nu-ți permiți. Dar ăsta e mersul firesc al lucrurilor. Este moral că o bețivă care a rămas gravidă și-a crescut copilul printre înjurături, sticle de alcool, parteneri multipli și manele? Păi, asta era viața ei. Atâta putea ea, atâta știea ea. Viața ei este desigur promiscuă și imorală, dar păstrarea copilului nu. Faptul că l-a crescut (așa cum a știut și a putut) nu ridică o problemă de moralitate. Nimeni nu (se) întreabă așa ceva, pentru că intuitiv știm că nu este o problemă aici. În pofida tezei moderne a corectitudinii politice, oamenii nu sunt și nu se nasc egali, nu au parte de aceeași educație, nu cresc în familii cu aceleași preocupări etc. Iar faptul că ai fost adus pe lume și apoi crescut de un părinte cu probleme nu este în sine un lucru imoral. Este doar un lucru trist sau departe de cazul ideal. Imoral însă nu poate fi. Știi vorba aia, de unde nu-i nici Dumnezeu nu cere. Nu ți se cere să oferi mai mult decât poți.
Poți întreba, eventual, cât de greu ți-ar fi să crești acest copil. Ce sacrificii ar implica asta. Dacă ai fi fericită sau dacă ar fi fericit. Dacă s-ar justifica să-l abandonezi. Dar nu dacă e moral să-l păstrezi.
A nu se confunda moralitatea cu confortul. Faptul că (odată ce ne-am trezit părinți) ne este greu să-l creștem, că asta implică sacrificii, că ne gândim că vom fi (atât noi cât și el) nefericiți etc etc nu înseamnă că păstrarea lui devine imorală. La fel cum faptul că uneori ne este foarte greu să respectăm adevărul și că asta poate implica niște riscuri pentru noi (de exemplu să ne pierdem jobul) nu înseamnă că respectarea adevărului devine imorală. 🙂 Regulile morale nu se schimbă în funcție de cât de ușor ne este nouă să le respectăm la un anumit moment.
Dintre adevăr și minciună, doar minciuna poate fi imorală. Dificultățile menționate mai sus legate de respectarea adevărului pot fi, cel mult, circumstanțe atenuante pentru noi (pentru faptul că am mințit)…
Am vrut doar să comentez întrebarea ta de mai sus, pe care o consider greșit formulată, născută poate dintr-o confuzie. Opinia mea despre avort – într-un articol viitor.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
al-dus bla-bla-bla… epopeea platitudinilor…
Opinia ta despre avort – într-un articol viitor… – Umbli cu amenințări din astea… scarry. 🙂
ApreciazăApreciază
Discursul tău e fără cusur. Dar…am văzut odată la știri la protv o tânără mamă care își găsise un iubițel. Iubițelului nu-i plăcea copilul și mama îndrăgostită ia copilul (vreo trei ani) și îl aruncă în fântână. Nu știu cum, copilul iese singur din fântână și , lovit, înghețat, zgâriat, ce crezi că face? Se duce glonț la cea în care caută sprijin: la maică-sa. Asta, plină de nervi, îl ia de mână și îl mai aruncă o dată în fântână. De data asta cu mai mult succes. Copilul moare înecat, de frig, nu mai știu. O poveste foarte tristă, așa cum intuiești și tu că se mai întâmplă. Sună aiurea, dar copilul acelei mame ar fi meritat un avort la vremea potrivită.
ApreciazăApreciază
O știu, o știu, asta e de Emil Gârleanu.
Toti oamenii ar fi meritat un avort doar că până acum nu apăruse pe lumea autoritatea capabilă să decreteze cine si când merita un avort izbăvitor. Iată că a apărut, grație faptului ca mulți au scăpat ei însăși de la avort. Cine stie cum si de ce. 🙂
Deci nu doar ca omorârea respectiva nu-i o crima, ba mai mult e un gest de bunăvoință la adresa victimei. Așa da. E astfel mult mai ușor să fii pro-avort. E mult mai bine si mai confortabil să fie ușor. Adică că din calcule matematice reiese cu claritate că disconfortul de a-ti asuma responsabilitatea creșterii unui copil pe care nu-l dorești este categoric mai amplu decât disconfortul fătului de a fi un pic omorât pentru a fi astfel protejat in contra tuturor suferințelor ulterioare, si că așadar si prin urmare bilanțul disconforturilor este clar in favoarea avortului, care devine astfel un gest moral (nu imoral). Câtă zbatere pentru reperarea onoarei, demnității, si a statuatului de om drept, moral, corect. Oamenii nu se mai mulțumesc cu faptul ca li se îngăduie să facă rahaturi, vor ca rahaturile respective să nu fie numite rahaturi.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Avortul e chiar un mare rahat. Nu am susținut nicio clipă altceva. Doar că (eventuala) interzicere a avortului îmi pare un rahat mult mai mare.
ApreciazăApreciază
O opinie, nu un fapt. Faptul că ești amarnică in privința asta mi se pare ușor suspect. Avortul este un drept al celui mai puternic in dauna celui neputincios, iar a-l prezenta într-o altă lumină (morală) este de-a dreptul dizgrațios. Oricum problema este mult scoasă din context si tratată (lexical) foarte partial si distorsionat in raport cu realitatea mult mai complexă din care este extrasă forțat. Li se pare unora că așa e mai simplu de operat manipulare.
O femeie care are toate condițiile pentru a creste un copil, inclusiv un sot care-si dorește copii, are dreptul sa opteze pentru avort sau nu? După părerea ta…
.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Nu are dreptul? Pentru că e egoistă, delăsătoare sau pentru că pune cariera pe primul loc? Situația e mult mai complicată decât suntem noi în stare să ne dăm cu părerea. Un copil nu e un cadou pe care poți să-l depozitezi într-o debara pentru că nu-ți place.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
@Adore – Super maieutica si (d)efectele sale. Păi ce? Eu am zis că cucoanele respective n-ar avea si ele dreptul la avort într-o deplină egalitate cu celelalte? Nu, nici vorbă. Eu doar te-am întrebat. In contextul propus, pas cu pas, de tine. Tu le-ai cam interzis un pic dreptul prin felul (greșit) si argumentele (eronate) cu care ai prestat pledoarie pro-avort (a se revedea materia din urmă). Din ce spuseseși tu până acuma (simplificând brutal lucrurile, apelând la exemple particulare emoționale, insistând exagerat si cuprinzător pe implicațiile individuale ale unei probleme care in mod categoric nu se referă doar la individ – gravida fără voie) reieșeau că pledoaria nu are aplicare in cazul femeilor despre care te-am întrebat. După cum am bănuit de la bun început se vădește că ești omenoasă si nu ai avut in vedere sa le discriminezi pe acelea, având in portofoliu si in cazul respectiv explicații rezonabile si pragmatice. Efectul adorabil al maieuticii la blog ne-a condus inexorabil la concluzia că „Situația e mult mai complicată decât suntem noi în stare să ne dăm cu părerea” (după cum zici, avându-mă in vedere pe mine). Căci vorba ceea, viața e complexă si are multe aspecte. Sub pretextul militantismului emancipat in contra interzicerii avortului (Dar ce? S-a pus problema?), ai găsit ocazia să te descarci pe unii (moraliștii) care te-au inervat cu stupizeniile lor (că sunt într-adevăr enervanți si stupizi cât cuprinde, inclusiv prin zonă), doar că, prin felul in care ai prestat pledoarie, le-ai cam dat apă la moară. Să moară dușmanii mei.
P.S. Cred că maieutica si-a atins apogeul si n-ar mai trebui insistat, altminteri cine stie in ce zone periculoase am ajunge pornind de la ideea că „Un copil nu e un cadou pe care poți să-l depozitezi într-o debara pentru că nu-ți place.„…. așa ca mai bine-l omori, din fașă… La urma urmei, vorba Smarandei omul nu e bun nici de-o ciorbă, ci mai bine să-l facem tocăniță. Dar de ce doar pe cel nenăscut încă? Ceilalți ce cusur au?
ApreciazăApreciază
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Dar de ce nu zici că merita să trăiască mai mult și că mama trebuie să răspundă penal pentru fapta comisă? Dintre a „merita” un avort și a merita o viață lungă, de ce optezi pentru prima variantă? Oare toți copiii uciși de părinți de pe fața pământului „meritau” să fie avortați? Chestia că există astfel de părinți justifică avortul la modul general?
Și e doar o posibilitate, un caz. Cu ocazia recentei decizii din SUA, o grămadă de decreței au început să vocifereze pro-avort. Semn că, iată, pe ei nu i-a aruncat nimeni în fântână. Nici măcar ei înșiși. 😉
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Căsătoria este felul in care oamenii își rezolvă mai ușor problemele… pe care nu le-ar fi avut dacă nu se căsătoreau.
Aldus, o gingășie de creatură, trebuie să recunoști că pe undeva o fi logic ce spune Adore, si si destul de in acord armonic cu meta-fizicile hinduse (nu alduse), atât de dragi ție (in necunoștință de cauză dar n-are a face), in legătură cu rezolvările apriorice simple ale complicatelor probleme posterior-ulterioare aduse (nu alduse) de existentele unor ființe umane dotate exhaustiv cu pretenții exagerate. Omul, un exces. Viata, o exagerare. Si când te gândești cât de puțin a lipsit ca pe Pământ să fi fost pace si liniște, ordine si armonie, fără viată, fără moarte, fără durere, fără bloguri si fără comentatori stupizi, gepizi, cumani sau agatârși. Fără iosifoane gureșe… motive de tristeți cvasi-iremediabile… In fond însă foarte remediabile. De la sine. In no time. Motiv de veselie. Să ne veselim așadar. Ca studenții de la academie. 🙂
Văd că ai predilecția de a viziona si recomanda doar filmuțe ușoare, naive (deh, genul Aldus), așa că nu știu dacă ar merita să urmărești un film ceva mai consistent, destul de on topic cu tema Adorei: Melancolia al lui Lars von Trier. Mi-e teama că stric recomandarea pe tine si c-ai fi in stare să urmărești filmul (din snobism), fără să se aleagă mare lucru din mesaj. E un risc pe care mi-l asum (precum lordul Maximus Farquaad) 🙂
ApreciazăApreciază
La ce acord cu metafizica indiană te referi? Poate ești bun să explici.
Despre pacea și liniștea de pe Pământ: opozitie.eu/2022/resursele
Asta e, nu toți suntem înțelepți. Melancholia (ai mâncat un „h”) e în lista mea de așteptare, dar nu vrei să știi pe câte hdd-uri se întinde lista aia. Acum, că mi-ai zis și tu de film, o să-l trec mai la coadă, așa.
Permite-mi, la schimb, să îți recomand două filme (că cine seamănă vânt culege furtună). Primul e American Gods. Serial.
Al doilea e un film din 2021, intitulat Man of God. Cu buget scăzut (scenele au fost filmate o singură dată), despre viața Sfântului Nectarie. În film apare și Mickey Rourke, într-un rol secundar.
ApreciazăApreciază
Aldus – ești înfricoșător. Dialogurile cu tine sunt… sperietoare. Dar desigur că nu e vina ta. 🙂
ApreciazăApreciază
Mai devreme eram înduioșător. Ciudate emoții îți poate trezi un algoritm, dacă te cheamă Goe. 🙂
ApreciazăApreciază
Câte? Două. Ciudate? Nu-i mare brânză. Dar când ești Aldus-mot-a-mot-icus, totul capătă alte ponderi si te alinți din nimica. Aldus partea scarry in toată povestea asta e că poate mă vede cineva dintre cunoscuți făcând „conversație” cu (unul ca) tine. Ceea ce denotă un viciu destul de rușinos, pentru care nu am nicio scuză rezonabilă si nicio circumstanță atenuantă. 😦
ApreciazăApreciază
Atunci ține-ți gura închisă, gen.
ApreciazăApreciază
@Aldus – ești fabulos? Si te dai de gol. Tu care stai cu gura căscată la maximum, inclusiv in poză, făcându-ți din asta emblemă si deziderat, sari cu gura la alții ca să-i musti un pic de cur. Dacă nu te ridici si pe vârfuri e tot degeaba. Mai încearcă o dată Sam!
ApreciazăApreciază
:))))
Nu tu ai zis mai sus că partea scarry e că poate te vede cineva conversându-te cu mine? Și atunci, eu ți-am răspuns să nu te mai conversezi cu mine. Asta însemna acea gură închisă.
ApreciazăApreciază
@A-do-re – Mi se pare mie că ai parte de un public ingrat (cu excepția celui ig-nar)… ceea ce este bizar. Adică proza e drăguță, titlul o mică bijuterie, atitudinea autoarei combativă si partizană, tema e de actualitate (trăiască conservatorismul american), adică toate premisele unor dezbateri aprige in zona comentariilor… si când colo publicul mâlc, ioc… Te pomenești că (in afara cuplului vesel Iosif & Aldus, unul învesmântat in lumină lină, celălalt in platitudine, care oricum nu realizează niciodată nimic) ceilalți (?) au realizat că n-au înțeles ce sus-ții de fapt, ca persoana (femeie si mamă de fată)… in cine bați… si de aceea stau in expectativă, înainte de a-si aduce aportul literar la subsol. Adevărul este ca nici măcar eu (care am obiceiul de a înțelege totul in mai puțin de o clipă), n-am înțeles mare lucru din proza de azi. Probabil că ai aruncat si tu o nadă întâmplătoare care ti s-a părut de nerefuzat.
„Vreau să le spun moraliștilor, pe această cale (he-he), că nicio femeie nu este pro-avort”. – Dar ce? Moraliștii are obiceiul să vină la tine-n blog? Pe cine ai in vedere? 🙂
„Și da, din perspectiva mea (he-he), femeile ușuratice au tot dreptul la avort (preferabil unui cârd de copii crescuți de o mamă ușuratică)”. – Cred că dacă chiar vrei să stârnești publicul (?) ar trebui sa te străduiești mai tare, sa-ti pui mintea la contribuție, si chiar talentul literar.
Uite (in acest sens) ti-as adresa o întrebare (ajutătoare), de ex. : Bărbații ar fi si ei îndreptățiți la avort in cazul unor copii pe care nu si-i doresc?
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cred că și bărbații sunt îndreptățiți la avort, în sensul că își pot spune părerea pe care femeile o iau sau nu în seamă.
ApreciazăApreciază
In acord cu logica ta lucrurile sunt clare, in sensul că dacă femeia nu ia in seama părerea bărbatului acesta se poate considera exonerat de orice responsabilitate. Adică că dacă ea are dreptul să-l omoare pe copil (pentru a scăpa de orice responsabilitate), el are dreptul să-l abandoneze (pentru a scăpa de orice responsabilitate)… într-o perfectă simetrie si deplină egalitate. Intre sexe. 🙂
ApreciazăApreciază
Mie mi se pare corect😏 Ca femeie, nu poți obliga un bărbat să fie tată, are- nu are chef (se practică în „lumea bună”). Mi se pare corect (pentru toată lumea) ca femeia să nu responsabilizeze un bărbat pentru un copil pe care și-l dorește doar ea. Evident, e doar părerea mea.
ApreciazăApreciază
„Evident, e doar părerea mea.” – iar in democrație părerea majorității este ceea care contează. 🙂
De ce nu militezi pentru legalizarea acestei păreri?
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Nu sunt chiar atât de implicată😃
ApreciazăApreciază
A-do-re mi se pare că nu se înțelege prea clar care dintre noi este avocatul diavolului. Din păcate faptul este in zadar. Publicul nu pare a fi resuscitabil. Ar fi nevoie de electroșocuri. Ia zi câte avorturi ai făcut la viața ta? Să nu-mi spui că vorbești cu așa aplomb in necunoștință de cauză.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
😀 😀 😀 😀 😀
Adică e ca în democrație: putem striga „Jos Iliescu!” până răgușim, că oricum nu ne bagă nimeni în seamă! 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
@Al-duș – Dacă prinde de veste Neamțu Ținganu că ești băsist, zău că nu te văd bine.
ApreciazăApreciază
De unde-ai scos-o c-aș fi băsist? Dar mi-au plăcut unele chestii la el (cum ar fi faptul că era trol). Și l-am votat de două ori. Pentru primul vot, când a candidat împotriva lui Năstase, nu-mi pare rău. Pentru al doilea, când a candidat împotriva lui „dottore”, da. L-aș vota pe Ponta acum.
Acum iar îmi plac unele reacții ale lui, din postura de europarlamentar. Dar acum nu mai e președinte. Ca să vezi ce face puterea din om.
ApreciazăApreciază
@Aldus – Mă „băiatule” ești cumva rudă cu Alzheimer? Când a candidat Basescu împotriva lui „dottore”? Mai algoritmule eu ti-am zis că ești picat din lună, alunecat aci dintr-un univers paralel, dar tu, nu si nu, o ti mațul-gaia c-ai fi normal si observator.
ApreciazăApreciază
Pardon. Împotriva lui Geoană. Chestie pe care orice algoritm ar fi reținut-o impecabil.
Iar cu „dottore” aș vota (acum) împotriva lui Iohannis. De ce nu înțelegi tu așa cum trebuie, acolo unde exprimarea e imprecisă? 🙂
ApreciazăApreciază
Algoritmii inteligenți sunt in stare să simuleze perfect prostia umană. Deci asta n-ar fi o „scuză” validă. Dar iar o iei ad litteram. Știu că tu ești natural, autentic, nu algoritm. Era o simplă metaforă.
Iti place sa te alinți prostește. Exprimările tale nu de imprecizie suferă, ci de platitudine si adesea de prostie abisală. Drăguță încercarea ta de a acredita ideea că atitudinea firească față cu asemenea platitudini si inepții ar fi rezultatul unor neînțelegeri. Mai încearcă o dată Sam.
ApreciazăApreciază
Asta e, nu pe toți ne cheamă Goe. Csf, ncsf.
ApreciazăApreciază
Aldus ai un schelălăit comic (desi tu ai încercat un „ba te-a mă-ti”, in lipsa de altceva – ce?, ai intrat in pană de platitudini si pseudo-logică?). Nu cred ca comicul scheunatului tău ca comentator să aibă vreo legătură cu pseudonimul pe care ti l-ai ales.
ApreciazăApreciază
Nu am încercat un „ba pe-a mă-tii”. Am zis că asta e, nu toți putem să ne ridicăm la nivelul tău. Ok, poate sunt eu mai limitat. Și acum ce propui? Dacă atâta pot, așa comentez. De unde nu e, nici Goe n-ar trebui să ceară mai mult.
ApreciazăApreciază
Nu propun nimic. Ce să propun? Câtă vreme amuzamentul este bilateral, continuă hârjoanele. 🙂
ApreciazăApreciază
Da, asta fu cosmarul tineretii mele, sa ramina una bortoasa. Ca ce puteam sa fac, pe atunci nu prea existau nici macar prezervative, ca de pilule nici vorba, iar un avort putea sa insemne chiar moarte, ori puscarie.
Si ele vroiau, vroiau, da si io. Cele mai bune erau cele maritate, ca n-aveai grije, inca nu se inventase DNAul.
Ca unii vedeau sexul ca ceva imoral, ce timpenie, face parte din viata.
Avortul era o solutie disperata, ar fi fost absurd ca pt trei minute de placere, glumesc desigur, uneori era chiar o noapte, dar orsicit pt asa ceva sa fi nevoit o viata intreaga sa cresti un copil pe care nu ti l-ai dorit.
Boris Becker saracu a patit-o chiar intr-o magazie cu o rusoaica.
Mi se pare nedrept ca numai femeia sa hotareasca daca face sau nu avort. De ce nu ar avea si barbatu un cuvint de spus? ca doar si el e implicat. Uite d-aia se generalizeaza homosexualitatea.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Pe Boris Becker l-au lucrat, dacă îmi amintesc bine partida dătătoare de paternitate s-a consumat în lift, sub forma unui gingaș sex oral. A naibii rusoaică!
ApreciazăApreciază
Poate că totuși nu se generalizează homosexualitatea. Se lucrează la niște roboti si roboate dotați cu inteligență artificială (si alte dotări remarcabile), special pentru înlocuirea partenerilor umani. O nebunie.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Nu am văzut decât roboțele…se duce naibii natalitatea.
ApreciazăApreciază
Nu, nu, exista si roboti, si au mare căutare…
Natalitatea? Nu e nicio problema. Se va apela la ovulele fertilizate in vitro.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Nu cunosc faza cu Boris Becker, dar mi-a amintit de primul episod din Ray Donovan. Dacă nu l-ai văzut, Adore, cred că o să-ți placă, mai ales că devine tot mai bune cu fiecare nouă serie.
https://opozitie.eu/2019/ray-donovan-2013/
ApreciazăApreciat de 1 persoană
„Chiar şi cocostârcul îşi cunoaşte vremea pe ceruri; turtureaua, rândunica şi cocorul îşi păzesc vremea venirii lor, dar poporul Meu nu cunoaşte Legea Domnului!
Cum puteţi voi să ziceţi: ‹Suntem înţelepţi şi Legea Domnului este cu noi›? Cu adevărat, degeaba s-a pus la lucru pana mincinoasă a cărturarilor.
Înţelepţii sunt daţi de ruşine, sunt uimiţi, sunt prinşi, căci au nesocotit Cuvântul Domnului, şi ce înţelepciune au ei?
De aceea, pe nevestele lor le voi da altora şi ogoarele lor, altor stăpâni. Căci, de la cel mai mic până la cel mai mare, toţi sunt lacomi de câştig mârşav, de la proroc până la preot, toţi înşală!
Leagă în chip uşuratic rana fiicei poporului Meu, zicând: ‹Pace! Pace!› Şi totuşi pace nu este.”
ApreciazăApreciază
ApreciazăApreciază
Tudor Gheorghe putea fi un monument cu vocea lui magnifica dar se pare ca prefera sa ramana la starea de bolovan prin a se oferi sa recite astfel de tampenii. A mai spus el si altele!
Oricum nu cred ca Sorescu urma astfel de randuieli, nu cred ca avea un astfel de crez primitiv, cred doar ca l-a cules din gura unui inadaptabil, ca sa nu zic altceva, ca avertisment pentru noi
Facand o paralela intre randuieli vechi (femeia supusa barbatului) si noi (avortul) pare-se ca nici noi nu suntem mai buni daca motivam si justificam in fel si chip acest gest inuman, criminal. Dar asa sunt oamenii, isi apara mereu minciunile, greselile. Pe undeva, avem o gena infractionala, o buna parte din noi, se pare.
Ati vazut cat de rar criminalii isi recunosc crima, cat de rar mincinosii isi recunosc minciuna?
ApreciazăApreciază
Păi dacă mincinoșii și-ar recunoaște minciuna, ar însemna că spun adevărul (sau trec de partea adevărului), n’est pas? 🙂
ApreciazăApreciază
Aldus, eu ma gandeam la recunoasterea minciunii ca gest gresit, ca greseala, nu neaparat ca o trecere de la o extrema la alta, ca asta nu se poate face de azi pe maine, uneori e nevoie de secole, aleori de milenii. 🙃
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Amurg – Esti (decât) idioată. Ia te uită ce-a-nteles vaca de la CNN !!! Toate loazele sunt critici literari.
ApreciazăApreciază
Goe, nici dta nu esti mai breaz cu o astfel de replica.
ApreciazăApreciază
@Am-urgente (de ce natură?) – Faptul că stau de taină cu o loază ca tine, care debitează cu seninătatea inepții despre Marin Sorescu si Tudor Gheorghe, este ce-i drept descalificant, răpindu-mi șansa de a fi mai breaz. Nu ca să fiu mai breaz ti-am acordat replica, ci ca să te las să înțelegi, cât mai rapid cu putință, că ar fi de preferat să taci din gură… când vorbești cu mine, în postura asta de loază care are urgențe lexicale. Se pare că n-ai înțeles nimica. Oi fi si grea de capăt. 🙂
ApreciazăApreciază
Dl Goe, astăzi ți-ai cam ieșit din piele. Mi-ar plăcea să te vâri înapoi în pielea obișnuită, că-mi fac griji că te-ai aprins așa.
ApreciazăApreciază
@Adore previzibila atitudinea ta de mama răniților de la blog. O oportunitate (de a-l urechea pe dl. Goe) pe care nu se făcea s-o pierzi (altminteri o pornire pe deplin justificată in context 🙂 ). Ai fi putut măcar să procedezi, ca de obicei, cu tact, făcând minimul efort pentru mimarea echidistantei si întru salvarea aparențelor… Adică hai să fim un pic raționali, dacă se poate. Tu care nu moderezi niciodată nimic te-ai găsit acuma să-l moderezi pe dl. Goe că s-a aprins de la un amurguleț de doi bani, dar nu ti se pare nimic de moderat când pe blogul tău niște entități anonime cvasi-vorbitoare îl numesc bolovan pe Tudor Gheorghe (pentru felul genial in care-l recită pe Marin Sorescu), iar despre poemul-monolog al lui Sorescu (o bijuterie) declară cu seninătate c-ar fi „tâmpenii”. Am impresia că ții cu ursul.
ApreciazăApreciază
Goe, nu are rost sa te bosumfli ca din ce vad aici, Adolescent rebel chiar te pretuieste asa cum meriti. Hai sa nu o bagam intre noi, hai sa ne descurcam cumva, singuri in furtunile astea din paharele de apa. 🙂
ApreciazăApreciază
extra-pacifism. Adore s-a băgat singură, n-am băgat-o „noi” (wow, „noi”). A fost o ispită căreia i-a cedat pe bază de liber arbitru. Cred că i-a si plăcut. 🙂
De descurcat n-am nicio îndoială că ne vom descurca, neavând încotro. 🙂
ApreciazăApreciază
Multumesc, Adolescent rebel, dar sa nu te ingrijorezi ca ma supar din cauza de domn Goe. Daca o fac, imi trece si probabil o sa-i treaca si lui.. 🙂
ApreciazăApreciază
@Am-urg – Asa am si sperat, căci altfel nu mi-as i permis să arunc cu vorbe in tine. Frumoasă atitudinea si optimistă grija pe care i-o porți Adorei (față cu teama ei firească de a-si pierde comentatorii valoroși, ca tine sau ca mine). 🙂
ApreciazăApreciază
Goe, lasa, sclipitorul esti tu; ai o inteligenta care entuziasmeaza chiar si cand te faci indezirabil.
In comparatie cu tine chiar sunt o loaza. Sunt sincera zicand asta, ca eu nu am nici o problema in a recunoaste meritele altora.
Si da, cred ca e bine sa ne paruim si sa ne desparuim singuri, sa nu o obligam pe Adolescent sa intervina, ca nu asta e scopul cu blogul. Scopul e sa o lasam sa ne scrie asa frumos cum stie ea.
Ok, am inteles, nu exista „noi”. 🙃 Ce sa fac? Asa sunt eu delusional, de-aia se cere sa ma trezesti cand o iau razna.
Chiar mi se zice Murga in familie. 😅
ApreciazăApreciază
Goe, cumva te oferi sa ma ajuti cand ma intrebi de urgente? 😅 Oi fi eu loaza dar si dta esti caragialesc, asa ca mai usor cu pianul pe scari ca se face tandari si nu ne permitem..😅
Nu-i cer scuze lui Tudor Gheorghe! El a gresit, el sa-si ceara scuze. Pe Sorescu nu l-am „jicnit” nici un pic. Sic!
ApreciazăApreciază
Amurgești prost.
„Nu-i cer scuze lui Tudor Gheorghe! El a greșit, el să ceara scuze.” – Wow! Adore, Adore, cum dai tu nas unei proaste fudule să-si dea în petic. Mă rog, se pare că este fix genul comentatorilor de care ai nevoie.
ApreciazăApreciază
Inteligent service Goy e… 🙂
Misogin(ismul) si misandrin(ismul) au devenit în întreaga lume o cultura de… „legume”, de aceea este scris:
“Ce seamănă omul, aceea va şi secera. Cine seamănă în firea lui păcătoasă, va secera din firea păcătoasă stricăciunea; dar cine seamănă în Duhul, va secera din Duhul viaţa veşnică.”
„Atunci, Domnul Dumnezeu a trimis un somn* adânc peste om, şi omul a adormit; Domnul Dumnezeu a luat una din coastele lui şi a închis carnea la locul ei.
Din coasta pe care o luase din om, Domnul Dumnezeu a făcut o femeie şi a adus-o la om.
Şi omul a zis: „Iată în sfârşit aceea care este os din oasele mele şi carne din carnea mea! Ea se va numi ‘femeie, pentru că a fost luată din om.”
De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va lipi de nevasta sa, şi se vor face un singur trup.
Omul şi nevasta lui erau amândoi goi şi nu le era ruşine.”
„Eu însă vă spun că oricine îşi lasă nevasta, afară de pricină de curvie, şi ia pe alta de nevastă preacurveşte şi cine ia de nevastă pe cea lăsată de bărbat preacurveşte.”
„Dar cât despre fricoşi, necredincioşi, scârboşi, ucigaşi, curvari, vrăjitori, închinătorii la idoli şi toţi mincinoşii, partea lor este în iazul care arde cu foc şi cu pucioasă, adică moartea a doua.”
Cultura pagâna a închinarii la „Moloh” s-a perpetuat din generatie în generatie si s-a extins prin viteza internetului la nivel planetar.
ApreciazăApreciază
Păi dacă mincinoșii și-ar recunoaște minciuna, ar însemna că spun adevărul (sau trec de partea adevărului), n’est pas? 🙂
ApreciazăApreciază
@Am urgente (de ce natură?) – Faptul că stau de taină cu o loază ca tine, care debitează cu seninătatea inepții despre Marin Sorescu si Tudor Gheorghe, este ce-i drept descalificant, răpindu-mi șansa de a fi mai breaz. Nu ca să fiu mai breaz ti-am acordat replica, ci ca să te las să înțelegi, cât mai rapid cu putință, că ar fi de preferat să taci din gură… când vorbești cu mine, în postura asta de loază care are urgențe lexicale. Se pare că n-ai înțeles nimica. Oi fi si grea de cap. 🙂
ApreciazăApreciază
Omul nici măcar de-o ciorbă nu-i bun dar se crede coroana Creației.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Are păcatul ăsta…
ApreciazăApreciază
Colectiv sau individual?
ApreciazăApreciază
Supărat sunt Doamne, supărat… ăăă. Dar ce-a făcut doamnă omul (d-voastră) de v-a supărat în așa hal? Dacă nu sunt indiscret. 🙂
ApreciazăApreciază
..si Dumnezeu a facut omul si i-a facut parte barbateasca si parte femeiasca. 🙂
ApreciazăApreciază
Amu RG – gender fluid…
Nu munca l-a făcut pe om?
ApreciazăApreciază
L-a făcut leneș.
ApreciazăApreciază
… munca l-a făcut pe om… si omul a făcut pe muncă. 🙂
Lenes?
ApreciazăApreciază
Gender fluid? Oh, nu, nu, hahahaha.. Daca ne jucam putin, obtinem Murga.
ApreciazăApreciază
Pai pe gender fluid nu tot Dumnezeu l-a făcut? Fiind a-tot-creator, nu? Adică că enunțul tau este incomplet, si pe cale de consecință fals. Bășca hodoronc-tronc.
ApreciazăApreciază
Întrebare de 100 de puncte: De ce nu comentează Iosif la Sperling?
P.S. Întrebarea este adresată preponderent amfitrioanei, dar, teoretic, de răspuns poate încerca oricine să ofere un răspuns. Explicit, sau implicit (gen Smaranda). 🙂
ApreciazăApreciază
@goy eee…
De ce nu-l întrebi pe NostrastellAdamusTuca, pe marele Jack si vrejul de fa sol eee ?… 🙂
ApreciazăApreciază
Ce e Grebleo, te vexași?
Iosif Greblea, generatorul de zgomot. Ai zice că chiar vorbește.
ApreciazăApreciază
Ce doream să spun este că ucidem zilnic milioane de animale, le creștem chinuite în condițiile mizerabile, mulți copii cresc deasemenea în condiții mizerabile, sunt abuzați sexual, molestați fizic și psihic dar ne dăm morali în legătură cu avorturile.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
… sau cu violurile…
Plus ucraina, siria…
ApreciazăApreciază
Mai depinde și de unde bate vântul. Cred că s-a uitat că avortul a fost interzis, ceea ce nu înseamnă că nu se întâmpla.
Cel mai important: mă bucur că ai trecut pe aici și am speranța că ești bine, că ai mai găsit răspunsuri…
ApreciazăApreciază
Adore, sărut mâna, sunt bine și am mai găsit raspunsuri.
ApreciazăApreciază
Păi si nu ne spuneți si nouă întrebările?
ApreciazăApreciază
Smărăndițo, ce spui tu ar avea sens doar dacă cei care „se dau morali în legătură cu avorturile” ar fi aceiași care cresc, chinuie și ucid milioane de animale, plus abuzează sexual și molestează fizic și psihic o mulțime de copii. Atunci da, i-ai putea acuza de ipocrizie: una ziceți și alta faceți! Dar și atunci, problema pusă pe tapet (a avortului) ar rămâne nerezolvată.
Haideți să vă zic ceva. Să presupunem că un bețiv violent și vulgar spune că pământul e sferic. În opoziție cu el, un om politicos, cu bun simț și manierat spune că pământul e plat. Ghiciți ce: primul are dreptate și al doilea greșește. Chiar dacă primul e toxic și al doilea – pâinea lui Dumnezeu. Pentru că forma Pământului nu depinde de calitățile sau defectele susținătorilor uneia sau alteia dintre teorii. La fel cu avortul.
Doar că femeilor le este mai dificil să se detașeze și să privească subiectul discuției de undeva de sus, dintr-un punct de vedere neutru, obiectiv, pur impersonal, făcând abstracție de emoții și subiectivisme. De aici și argumentele de tipul: dar moraliștii de ce chinuie animalele, dar uite ce caz am văzut eu la televizor (care poate-i unul dintr-o mie), dar bărbații n-au voie să se pronunțe că ei nu au ciclu. 🙂
Ca femei, ne bateți la intuiție și emoție, dar pierdeți la capitolele logică și coerență, mai ales atunci când invocați astfel de argumente sau discutați lucrurile în termeni personali și emoționali. Știu că poate părea dificil și absurd să te detașezi și să discuți despre avort „la rece” când el te afectează atât de mult, dar tocmai faptul că te afectează îți încețoșează judecata și produce un bias. E ca și cum, din postura de judecătoare, ai presiza procesul unui inculpat care se face că e chiar fiul tău. Nu vei mai fi chiar așa de obiectivă.
ApreciazăApreciază
erată: ai prezida*
ApreciazăApreciază
Metamorfoza planetara, doare, însa e necesara ! 🙂 )))
ApreciazăApreciază
Metamorfoza??? Imuabilul Greblea si metamorfoza planetara. !!! Wow! Comedie nu alta.
ApreciazăApreciază
„Căci iată, Eu fac ceruri noi şi un pământ nou; aşa că nimeni nu-şi va mai aduce aminte de lucrurile trecute şi nimănui nu-i vor mai veni în minte.”
https://biblia.resursecrestine.ro/isaia/65
ApreciazăApreciază
Dl Iosif, încet încet încep să înțeleg câte ceva de prin Biblie. Un ego spiritual sau/și religios este foarte greu de depistat. Sper că stați la capitolul acesta mai bine ca mine.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
@Smaranda
Exista un „TEST” precis, puternic, viu, din „nou” nascut ! Cuvântul Sfânt, Adevarat, Atemporal si Absolut, prezent în NOI, fara sfârsit si fara de-nceput…
„Isus S-a uitat tinta la el, l-a iubit si i-a zis: „Iti lipseste un lucru; du-te de vinde tot ce ai, da la saraci, si vei avea o comoara in cer. Apoi vino, ia-ti crucea si urmeaza-Ma.””
ApreciazăApreciază
Ce editie folositi?
ApreciazăApreciază
@Goy e…
(999)Noi unA, dezavuam si nu raspundem întrebarilor de tip..; „Oracol”, provocatoare de disensiuni si tenSioni.
ApreciazăApreciază
Greblea, limbricule mistic, întrebarea nu-ti era adresată, dar te repezi să răspunzi, bucuros in fata perspectivei c-ai fi băgat in seamă. Si după ce ca mai ești limbric mistic mai ești si mincinos, pentru că tu de fapt ai si răspuns la întrebarea respectivă cu alta ocazie: folosești ediția Cornilescu. Corni.(Normal, Iosif frate cu dracul)
Dezavuezi? Wow! Limbricul si dezavuarea… Comedii intestine.
ApreciazăApreciază
Se pare că dintre toți respectații comentatori doar dna ” miniaturi” a citit cu atenție articolul și l-a înțeles. Ceea ce reiese din scurtul și frumosul comentariu. Restul par să fie comentarii-gălăgie, poluare sonoră cu logică personală.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
@Smaanda – Nu, nu, nu-i doar „miniatura”. Presupun că sunteți si d-voastră (trebuie să fiți) si mai ales este si Aldus. N-ați fost prea atentă in lectura comentariilor. „El” a menționat explicit că in comentarii doar se hârjonește, urmând ca părerea lui despre proza Adorei si despre tema avortului la alegere, să si-o expună epopeic pe scurt, el însuși in personaj, într-un articol pe blogul sau cantonat într-o poziție (ce poziție nu stim si nu ne interesează). Trebuie să-i acordați prezumția de nevinovăție, atenție si abilitatea de a înțelege. Altfel sunteți pasibilă de crima discriminării, ceea ce n-ar fi frumos. Cred. 🙂
ApreciazăApreciază
Smaranda, ma simt foarte vinovata si chiar sunt ca am scris mai sus despre indisponibilitatea unora de a-si recunoaste si regreta greselile fara sa specific la ce ma gandesc. M-am gandit fix la cei care, in general, comit una, alta, ca pe urma sa-si justifice rece si calculat faptele printre ei aflandu-se desigur si cativa dintre cei proavort. A se face diferenta intre cei proavort (putini) si restul obligati de imprejurari sa-l faca.
A fost un comentariu foarte nelalocul lui, a fost ca nuca in perete pentru ca Adolescent rebel prezinta fata dureroasa si trista a acestui act, nicidecum cea rece si calculata. Imi cer sincer iertare pentru ca s-ar putea crede ca m-am exprimat in halul asta la adresa unor milioane de femei si copii si barbati care au trebuit sa treaca prin ceva atat de tragic si definitiv.
P.S. Mai adaug ca nu sunt o moralista, ca se poate crede asta referitor la ce am scris, am multe pacate dar asta e unul situat la coada lor. Adica nu asta o sa ma ingroape. 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Dna Amurg, dacă reușim să facem un pas înapoi și să privim din liniștea minții și a inimii, vom constata poate, că suntem o umanitate paranoidă și schizofrenă. În condițiile acestea de confuzie nu putem lua hotărâri sănătoase probabil nici pentru noi ca individ și cu atât mai puțin pentru comunitate sau pentru alți indivizi. Încercăm să ne descurcăm cu ce avem pe bâjbâială.🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Smaranda, asa este si in lumea asta, incercand sa pastrezi un dram de discernamant, te simti ca un acrobat mergand pe sarma, de-atatea ori iti pierzi balansul, de-atatea ori cazi. Ideal e sa nu renunti niciodata sa te redresezi, sa te ridici.. 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
O parte dintre comentatori consideră avortul doar ca un act în sine, rupt de orice context, uitând că nimic nu e așa pe lume și că orice cauză naște un efect.
ApreciazăApreciază
Sigur ca o intamplare nu vine niciodata singura si sigur ca uneori, alegerile facute de noi, nu sunt cele mai bune si corecte dar singurele pe care ni le permitem.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
„suntem o umanitate paranoidă și schizofrenă” – Ttt, cate bordeie atâtea perspective. Si ce simplu e să dăm vina pe umanitate in general si să ne pitulam in spatele vinovaților colective… in veșnica lamentare… si pre noi auto-absolvind-ne…Tu, doamne… Ne, ne… Important rămâne să ne luam foarte în serios, mai ales cand glumim, pe bloguri, că dacă nu noi, atunci cine? 🙂
ApreciazăApreciază
Goyeee 0 unica exceptie! 🙂
ApreciazăApreciază
Greblea ești idiot, dar ai haz. Hi-hilaritate nu alta. Mai ales când ești stimulat corespunzător. Si nu m-aștept de la nicio recunoștință din partea Adorei. 🙂
ApreciazăApreciază
Ca să vezi! Dacă reveneam ceva mai din vreme la bloguială (îmi luasem un an sabatic dar nu l-am respectat în totalitate), m-aș fi aflat aici, pe baricade, când ai scris textul ăsta, cât era cald, nu la spartul târgului.
Rebelo,
motivul pentru care mă feresc de tema avortului pe blog e că, printre combatanții acestei tragice decizii personale, strict personale, se numără și cei care susțin că întreruperea de sarcină e o crimă. Indiferent cînd și cât de timpuriu se petrece. Sunt cei care, neștiind aproape nimic despre ontogeneză, declară că momentul fecundării ovulului e începutul vieții unui om, prin urmare eliminarea acestuia, fie și pe cale medicamentoasă, egal crimă. Pe urmă iau CUVÂNTUL CRIMĂ în brațe, își îndeasă capul între țâțele lui (ale cuvântului) și rămân acolo, fermecați și îmbătați de propria moralitate. Printre ei vor fi fiind unii care aplaudă tratamente „naturiste” ale cancerului, încurajând un apropiat să ia un spânz, un lăptișor de matcă, o meditație, o rugăciune, o terapie cu magneți drept alternativă la radioterapie și nu se consideră criminali, dar consideră criminală o femeie care refuză să păstreze o sarcină din motive care o privesc doar pe ea.
O polemică în aceste condiții mi se pare lipsită de sens, spoliatoare de energie.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Știu.
ApreciazăApreciază