Oameni

Veste bună

Aștept de foarte mult timp să fiu mesagera unei vești bune și să pot face anunțul în premieră absolută. De obicei sunt desemnată să dau veștile proaste și foarte proaste: „anunță neamurile că a murit unchiu’ Vasile”, „sună și tu la ăia de la Brașov și spune-le că strămătușa a făcut accident vascular și mai mișcă doar un pic, dintr-un picioruș” sau „cine îi spune lui Gogu că i-a ars casa?”

Vestea bună și imprevizibilă se adresează acelei categorii de persoane care au supraviețuit caniculei, covidului, războiului și secetei. Esențial este ca aceste persoane să mai supraviețuiască minimum trei-patru luni, pentru a se bucura cum se cuvine de vestea cea bună. Frumos ar fi să nu vă mai fierb și nici să vă plictisesc cu introduceri inutile. Vestea bună e că:

-dacă v-ați săturat de soarele prea arzător

-dacă nu mai tolerați aerul condiționat

-dacă nu mai doriți să transpirați cu litrul

-dacă vă îngrijorează încălzirea planetei, atunci e momentul să vă relaxați, să lăsați grijile deoparte, să faceți planuri de viitor pentru că…mai sunt doar 132 de zile până la Crăciun! Vă dați seama? Doar 132 de zile până la sarmale, cozonaci, cadouri sub brad, bradul însuși împodobit de sărbătoare, nasuri, urechi și degete înghețate, baterie nouă pentru mașină și altele asemenea, la care ți-e imposibil să te gândești în acest moment. Și (ce gând răcoros și reconfortant) în mijlocul iernii, cu nasul roșu plin de condens, te vei gândi cu nostalgie și speranță la căldura și soarele verii. O eroare în creierul omului îl face veșnic să-și dorească ceva greu de realizat, cum ar fi ca vara să fie iarnă și viceversa.

132 de zile până la Crăciun! Cum s-a întâmplat? Că parcă de abia am strâns podoabele din pomul de Crăciun. E o veste bună de care eu nici nu vreau să aud, dar am zis să o împărtășesc cu voi, că poate nu știți cum vă trece timpul.

Categorii:Oameni, Proza scurta

Etichetat ca:

17 răspunsuri »

  1. Eu marturisesc ca ma umple de incantare vestea. Mie imi place Craciunul in mod deosebit. Unu la mana fiindca-l sarbatoresc de doua ori. Doi la mana ca se mananca si se bea bine pe oriunde vizitezi. Trei la mana ca-mi plac cadourile. Patru la mana ca e cu zapada. Cinci la mana ca NIMIC nu e mai placut adormitor decat filmele de Craciun, alea care incep cu o contzopista de multinationala fara dragoste in viata, apoi se intampla ceva ce eu nu stiu si inevitabil ma scol peste sus mentionata contopista zambind cu toti dintii si purtand un fes de lana si pulover cu coarne de elan sub atenta patronare a unui patratos bleg si inamorat, de obicei vaduv si cu (de regula) un plod fetita, imbracat la fel de horror sub un brad.

    Apreciat de 2 persoane

    • Și eu sărbatoresc Crăciunul la dublu și sărbătoarea în sine îmi pare cea mai frumoasă din an, dar iarna și frigul îmi sunt antipatice (noroc cu încălzirea globală, că nu prea a fost frig în ultimele ierni). Cât despre filmele tematice despre care vorbești, chiar aseară am văzut unul😃

      Apreciază

  2. Mie-mi place la nebunie caldura… In Sud Africa e cald de Craciun.
    Ar fi bine sa fii mai precauta, nu e deloc sigur ca vine Craciunul, poti spune ca e o speranta, o dorinta, uite ca a mai trecut o zi si nu se intrevede nimic. Precis nici miine nu vei vedea nimic nou.

    Craciunul nu e o mare bucurie, spuse porcul.

    Apreciat de 1 persoană

    • Mie îmi place căldurica, nu căldura, iar dvs vă place să schiați, dar ați uitat. Dacă e cald, nu o puteți face decât pe iarbă. Porcul, în general, pare un animal fericit, care se simte bine oriunde, în cocină sau pe masa de sărbătoare.

      Apreciază

      • Într-o seară din toiul verii vine calul obosit de pe câmp, intră în grajd și se trântește pe jos, că nici să mănânce nu-i mai ardea. La care porcul de vizavi începe să facă mișto de el:
        – Băi, calule, dar ce viață de câine mai ai! Toată ziulica te muncește stăpânul ca pe sclavi, la cărat încolo și încoace, vii acasă rupt de oboseală, nici fând nu-ți mai trebuie. Iar a doua zi dis-de-dimineață la fel. Pe când eu: trai pe vătrai! De trei ori pe zi mâncare consistentă, plus ieșit la iarbă după-masa, plus vaccin periodic, iar pentru toate astea nu trebuie să fac absolut nimic!
        Calul își ridică capul, îl fixează atent cu privirea și apoi îi spune:
        – Auzi, da’ tu parcă nu ești porcul de anul trecut!

        Apreciat de 1 persoană

  3. No, toate-s bune sau mai „ne”, dar un lucru e cert, nu te „lua” de aerul condiționat că altfel te voi desemna să dai vestea că eu „am dat colțul”! 🤣🙏 Serios vorbesc, aici nu se poate fără AC.
    Să vină Crăciunul!

    Apreciat de 2 persoane

  4. Uite că nu e toată lumea în trendul ăsta! Mie îmi place căldura, poa să fie patruj de grade, dacă am ceva pe cap (că în cap nu se știe niciodată), reușesc să supraviețuiesc. E frumos și Crăciunul, nu zic nu, mai ales când nu ninge și nu-s mai puțin de cinci grade afară.

    Apreciat de 2 persoane

  5. Asa suntem noi…oamenii. Traim prea mult asteptand ceva care, atunci cand vine, nu mai pare atat de „poleit cu aur” cum parea de la departare. Uitam sa ne bucuram de azi pentru ca-l asteptam pe maine.
    Dar, de ce sa nu recunosc, si eu astept Craciunul cu foarte mare drag 🙂 Imi place extraordinar de mult culoarea acelor luminite din brad cand in tot restul casei este intuneric 🙂
    Ma bucur ca te-am gasit in blogosfera, Adolescent rebel 🙂

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s