Oameni

O specie nouă de sinucigași

Nu cred că mi se întâmplă doar mie, dar din cauza aerului meu boem sau de tolomacă (nu știu exact), o pățesc destul de des, adică cel puțin de două ori pe zi. Adică așa: sunt în mașină, pe la oră de vârf, că altfel nu ar avea haz, și mă lupt cu traficul de București, mai ales că am drum comun cu „corporatiștii” încolonați spre Pipera. În nebunia asta zilnică se întâmplă ca de pe trotuar câte un pieton să ridice scurt o mână, ca în salutul nazist și, până să te lămurești tu ce vrea să zicâ, a și început să traverseze ca vodă prin lobodă prin fața mașinii tale în mișcare. Nu e trecere de pietoni, nu e semafor, nu e nimic care să încurajeze un astfel de comportament, ci doar o nevoie personală de a scurta distanțele printre mașini. Eu cànd văd câte un nazi d-ăsta cu coada ochiului, am și înțepenit pe loc, mai rău decât la semnul polițistului de circulație (ăsta se mai ferește de mașini), pentru că nazi este și hotărât și nu stă să piardă vremea cu tine. El are treabă și se grăbește și, în capul lui e convins că nu ai de ce să te superi, odată ce a fost politicos și ți-a semnalizat intenția. Așadar, omul ridică mâna și mimează o înțelegere cu tine și aproape instantaneu îți taie calea (și răsuflarea). În dimineața asta a plouat și la înghesuiala cotidiană s-a adăugat și bonusul de umezeală. Pe geamurile laterale ale mașinii îmi șiroia ploaia și nu am văzut niciun salut nazist, în caz că a avut loc. Am văzut direct pietonul grăbit, fix la 30 de centimetri în fața mașinii. Nu aveam viteză și am oprit la timp, dar picioarele mi-au tremurat încă o jumătate de oră. Că pietonul grăbit avea treabă și era hotărât pe treaba lui e indiscutabil, pentru că m-a apostrofat pentru neatenția mea cu niște gesturi ușor de tradus în cuvinte simple. În limitele normelor comportamentelor din trafic, acest moment s-ar fi lăsat cu ceva mișcare de levier sau bâtă, că am înțeles că se poartă. Dar eu sunt tolomacă, așa cum am recunoscut încă de la început și nu știu exact dacă posed un levier, deși prin portbagaj am tot felul de lucruri exotice, pe care nu știu să le denumesc.

Bâieții ăstia știu că sunt în pragul sinuciderii? Sau am ratat vreo nouă normă rutieră, că prea mi se întâmplă des.

Categorii:Oameni, Social

Etichetat ca:,

20 de răspunsuri »

  1. Pentru mine „faza” asta e nouă sau ma rog prin Sibiu pe unde mai circul și eu nu a ajuns! Cred că totuși greșești când…opresti! Pe vremea mea (adică românească) ridicatul la o mână era semn că respectivul se cere afară! Nu pot crede ca s-a schimbat asa tare sensul gestului! Deci omul se cere afară și tu în loc sa-l ajuti, oprești!

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s