Pasiunea mea pentru muzică nu e una pasageră, ci datează de niște zeci de ani, când mă revăd cu ochii minții muncindu-mă să cânt imperial imnul național, ca o condiție necesară (dar nu și suficientă) de a intra în corul școlii. Profesoara mea de muzică, doamna Penescu, era cerberul de la ușa falsetului și…nu mă selecta.. Păcat că nu ținea o evidență a copiilor cu simț muzical pentru că eu mă strecuram fraudulos în corul școlii, la vocea întâi, unde consideram că îmi este locul. Și cântam din toți rărunchii, ocazie cu care biata doamnă Penescu ordona încetarea cântului și relua exercițiile pe fiecare voce, ciulindu-și urechea muzicală spre noi. Îi veneam de hac, mimând doar cuvintele, astfel încât sursa falsetului îi rămânea necunoscută. Astfel am ajuns să cânt și pe scena sălii Polivalente și să câștig chiar și un premiu, poate și pentru că m-am străduit să mă aud cât mai puțin. E totuși, puțin, și meritul meu.
Spun unele voci că dacă îți educi deprinderile muzicale constant poți ajunge chiar la unele performanțe, chiar dacă nu ai ceea ce se numește auz muzical, respectiv voce. Dovada vie care contrazice literatura de specialitate sunt eu. Ascult muzică de 45 de ani, cânt ca tot omul, sub duș și în multe alte ocazii, cu decența tonului în surdină, și performanțele mele muzicale au rămas neschimbate. De curând fiica mea a primit o chitară și, dincolo de bucuria ei, merită descrisă bucuria mea, odată cu deschiderea de noi orizonturi.. muzicale. M-am rugat de lumina ochilor mei, am consultat internetul și am învățat să exprim chitaristic notele sol și mi. Nu e ușor și mă minunez fără încetare cum pletoși relaxați cântă (melodios) în timp ce eu fac febră musculară și cârcei la degete (dar, deh!.. arta cere sacrificii). Pasiunea e pasiune și nu mă pot opri din exersat. Ce poți face cu două note? Credeți că nimic? Vă înșelați: tocmai am adaptat pentru chitară ” melc, melc, codobelc”. În timp ce eu mă bucur de viață, lumina ochilor mei se întreabă când are și ea voie la chitară, iar tatăl ei își sună prietenul care ne-a băgat mărul discordiei în casă pentru a-i mulțumi în termeni caustici. După care, în aceiași termeni lipsiți de cordialitate, mă trimite la Vocea României. Se pare că el și doamna Penescu au perspective înguste asupra muzicii.
Categorii:Oameni
Cel mai bine cant dupa ce beau. Am impresia ca astia pin in sticle praf cantator.ceva
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cred că la tine e pardonabil. Eu cânt…pe uscat.
ApreciazăApreciază
Semanam cumva. Eu cant pana se usuca dupa care ma culc.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cred ca si la Vocea Romaneasca asta ar trebui introduse cele doua sectiuni : cantatorul de uscat si cantatorul lichid.
ApreciazăApreciază
E o idee! Oricum e mai bine să cânți decât să vorbești. În ultimul timp am văzut pe mulți vorbind, singuri.
ApreciazăApreciază
Eu vorbesc singura la greu. De o vreme umblu cu o casca in oras, sa creada lumea ca vorbesc la telefon.
ApreciazăApreciază
Trebuie să fii o apariție! Nici măcar cu un prieten imaginar? ( glumesc, și eu m-am surprins recitând cu voce tare lista de cumpărături).
ApreciazăApreciază
Am pe bancheta din fata un urs de plus. Mare cat un om. Sta acolo cuminte cu centura pus. Numai ca nu il car dupa mine pe jos. Si sa iti mai dezvalui ceva: nu prea ini venea sa cant, dar am zis sa justific cumva faptul ca beau
ApreciazăApreciază
Cred că îmi placi și așa! 😁. Am ocazia să îți spun că te citesc cu plăcere. Și interes. Și contrariere. Și altele…
ApreciazăApreciază
Este frumos să-ți auzi vocea —
și pasiunea pentru muzică.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Adevărat.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Eu am vrut în cor pentru că-mi plăcea cum suna Treceţi batalioane române Carpaţii pe trei voci. Şi profa a zis că da, fără să mă audă cântând. La prima întâlnire cu proaspăt formatul cor, m-a pus în primul rând pe motiv de cm minus la înălţime. Şi a început proba. Şi acolo s-a terminat cariera mea muzicală.
Unde erai tu atunci, să-mi vinzi pontul? Eram şi eu acum uom realizat, cu un concert în CV. Aşa… am rămas numai la spectacolele cu casa-nchisă, la duş.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Te-a învins sistemul! Dar niciodată nu e prea târziu. Batalioanele române care treceau Carpații îmi dădeau fiori de plăcere. Îl cântam în mare fortă(patriotică).
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Deci şi tu ai vibrat la asta. Bun aşa 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Probabil si chitara falseaza, sau …valseaza ! 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Da. Sunt gata să lansez un hit. Nu știu dacă omenirea e pregătită. 🙂
ApreciazăApreciază
În mod cert, lumea va fi surprinsa ! 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Am eu un cantec pentru tine, este in capul meu si nu mai vrea sa mai iasa.
L-am pus pe blog, il ascult de cateva zile si nu mai trece (poate asa ti-l pasez tie si scap :)) – https://bit.ly/2IVpV7S
ApreciazăApreciază
L. Cohen are abilitatea să intre în cap și să rămână acolo.
ApreciazăApreciat de 1 persoană