Oameni

Natura e deșteaptă

De pe • ( 91 comentarii )

Atât de mic încât să nu-l poți vedea la microscopul optic, ci doar la cel electronic, doar cu o secvență de ARN sau ADN, cu secvențe proteice necomplicate. Mic, simplu și răvășitor, virusul nu se ostenește să se înmulțească, ci profită de celula gazdă pentru a se replica. De fapt, gazda însăși, dând dovadă de o ospitalitate desăvârșită, se ocupă de replicarea musafirului și de împrăștierea lui prin vecini. Mai mult decât atât, virusul nu-și alege orice celulă-gazdă, ci chiar pe acele celule care ar trebui să intervină în apărarea organismului. Complet lipsit de prejudecăți, virusul se face frate cu dușmanul (leucocitele) și se ospătează la aceeași masă, din resursele sistemului imunitar. Cu mijloace specifice și multă persuasiune, virusul zăpăcește leucocitul suficient de mult pentru a nu se recunoaște pe sine: cine sunt? pentru ce mă aflu pe lume? Răspunde eronat la aceste întrebări și acționează în acord cu eroarea, dar împotriva organismului pe care nu mai știe să-l deservească. Cea mai mare admirație pentru virus este legată de capacitatea lui de a-și modifica structura, prin mici mutații care îl fac să difere de virusul de ieri. Se poate numi adaptabilitate sau strategie (defensivă și ofensivă în măsuri egale). E puțin probabil ca un virusolog competent să judece ca un virus și să ghicească structura virală exactă a virusului de mâine, situație în care un eventual vaccin ar opri o epidemie virală. De aceea epidemiile, indiferente la fondurile alocate pentru oprirea lor, își vor face de cap așa cum le stă în fire încă de la apariția primelor aglomerări umane. La nivel subiectiv, al individului care se îmbolnăvește de gripă, epidemia sau pandemia sunt irelevante, contând doar suferința proprie și spaima de a nu completa statisticile sumbre (mortalitate- în jur de 2%, ca în mai toate formele de gripă; un procent mare, având în vedere pretențiile medicinei de azi. Este același procent pe care-l întâlnim și în primul val al gripei spaniole, adică acum 100 de ani).

Parafrazând o teorie sociologică despre mijloacele proprii ale societății de a-și corecta numeric populațiile, pot spune că natura deșteaptă și foc de supărată pe oameni, îi pedepsește ironic, cu propriile macrofage. Ironia supremă îmi pare prezența simbolului regalității, coroana, pe care virusul și-o etalează intracelular. Ca la curtea oricărui rege, bufonii și nebunii nu lipsesc: statisticile spun că numărul lor depășește orice imaginație.

Categorii:Oameni

91 de răspunsuri »

  1. Cand media se intrece in toata lumea sa vorbeasca despre acelasi subiect care tot dupa ea nu e ceva deosebit ar trebui sa ne bata niste talăngi in cap.
    O astfel de invazieare loc de ani de zile in Europa si culmea media e foarte retinuta! Iara talangi!

    Apreciat de 2 persoane

    Răspunde

    • Pluralul „viruși” este rezervat pentru secventele de cod care infesteaza programele de calculator. Computerele pot fi infestate de viruși. Oamenii si celelalte animale pot fi infestate de virusuri. Cam ca la diferenta dintre vise si visuri. Intrucat virusuriile sunt fiinte eminamente parazitare, nu au cum sa fie si primordiale si cu atat mai putin punct de plecare in dezvoltarea altor fiinte. Totusi se pare ca infectiile virale au putut avea, din cand in cand, efecte majore care au influentat dramatic evolutia biologica. Exista teorii care afirma ca niste virusuri ar fi contribuit accidental dar decisiv la aparitia unor mutatii genetice care au condus la dezvoltarea exploziva creierului primatelor si la crearea premiselor pentru aparitia inteligentei umane. Ar trebui ca virusurile sa-si faca treaba pana la capat si sa faca cum or sti incat sa duca (si) la eradicarea prostiei omenesti. Amestecul necontrolat de prostie si inteligenta se dovedeste a fi extrem de periculos. In lume… si poate chiar in univers. Traiasca inteligenta artificiala si virușii computerelor. 🙂

      Apreciat de 1 persoană

      Răspunde

  3. Plasandu-ma (cu aroganta nespecifica) undeva intre ideea de inteligenta naturala (evocata aluziv in titlul saradei tale) si paradigma inteligentei artificiale (care emerge din si o continua pe cea naturala, ramnand deci naturala si nu supra-naturala), vin si spun ca ceea ce ma nedumereste pe mine unul este nu doar tupeul acestor vietatii virale ci mai ales gratuitatea cu care-si fac de cap. Ce naiba urmaresc? Ce vor sa obtina? De la viata si asa in general. Care-i satisfactia cand nici macar sa faca sex nu-s in stare sau ma rog ceva de genul asta. Care e bucuria lor in viata? Ce le mana in lupta pe armatele astea de virusuri? Mi se par niste creaturi dominate de voaierism primitiv si scabros. „Mai virus prea virulent, omul e mai rezistent, si poseda o constiinta si in tzeasta multa stiinta„. Plus ca sapiensul stie sa se bucure de savoarea unui pahar de vin si de charmul filozofarii in van. Virusul ce stie el? Nimica. Un cacat cu ochi, stimati telespectatori. Not Cogito Ergo Sum.

    P.S. Sunt extrem de nerabdator sa aflu „parerea” d-lui Iosif despre tema propusa de tine, sau ma rog parerea dansului in general, cu ocazia noului tau text in proza scurata. Stiu ca e in stare sa propuna ceva uluitor. Sper sa nu ne tina cu ochii-n soare si sa zica ceva din dansul inainte de a te binecuvanta cu duiosie ca pe un suflet minunat si rebel ce te afli (pezevenchiul).

    Apreciat de 1 persoană

    Răspunde

  4. VÍRUS, (1) virusuri, (2) viruși, s. n. 1. Agent patogen, invizibil cu microscopul obișnuit, care se reproduce numai în interiorul celulelor vii și provoacă diverse boli infecțioase; p. ext. toxina acestui agent. ♦ Fig. Sursă a unui rău moral. 2. (Inform.) Program având capacitatea de autoreplicare, conceput pentru a perturba funcționarea calculatoarelor [Pl. și: (1, m.) viruși] – Din fr., lat. virus.

    declinări

    Intrare: virus (info.)
    substantiv masculin (M6)
    genitiv-dativ – plural – nearticulat – viruși;

    Intrare: virus (microb)

    virus1 (pl. -uri) substantiv neutru
    genitiv-dativ – plural – nearticulat – virusuri;
    virus2 (pl. -i) substantiv masculin
    genitiv-dativ – plural- nearticulat – viruși
    @dexonline.ro

    Apreciază

    Răspunde

    • Probabil ca atunci cand cei din specia d-voastra vor prolifera suficient va fi inevitabil acceptata forma „virusi” ca plural pentru virus. Deocamdata in termeni medicali pluralul pentru virus este virusuri. Si oricum nu aceasta era partea pe care cadea accentul comentariului meu la comentariul d-voastra, dar se pare ca este singura de care aveti impresia ca v-ati putea lega. Dupa felul in care va tineti scai (ca un virus) este posibil sa se dovedeasca-ca domnia voastra chiar va trageti (dupa cum sugerat) dintr-un virus primordial care uite in ce a ajuns sa evolueze. 🙂 .

      Apreciat de 1 persoană

      Răspunde

    • Dl. Goe este mai mult personaj decat persoana. Este de la sine inteles ca aveti libertatea deplina sa intelegeti, sa interpretati si sa acceptati ce doriti si cum doriti. Nu este nevoie nevoie sa faceti declaratii formale in acest sens, ca si cand ati vorbi de niste drepturi pe care le-ati avea de castigat. De d-voastra si numai de d-voastra depinde sa fiti consistent in aceasta privinta. A va smiorcai si mai ales a va plange gazdei de calitatea anturajului este un gest mizerabil care denota… Care denota. Sic.

      Apreciază

      Răspunde

  12. @Adore – Mi-e teama ca ai pierdut un comentator extrem de sensibil si valoros (ål de pupå). Imi pare sincer rau pentru pierderea suferita. N-am avut nici cea mai vaga intentie sa-ti pricinuiesc acest necaz. Sorry. Iti promit ca pe viitor voi incerca sa fiu mai prudent cu cei atât de gingasi.

    P.S. Nu uita insa ca desi este „foarte bun articolul tau, mai trebuie specificat că virușii au fost ființele primordiale, din care s-au dezvoltat, apoi, toate celelalte ființe”. Este un „amanunt esential” (sic), care nu trebuie sa treaca neobservat si neconsiderat…

    Apreciază

    Răspunde

  13. Superba, chiar geniala aceasta proza scurta, în care, oricine cu putina imaginatie, poate vedea dincolo de aparentele percepute de cele cinci simturi înselatoare, limitate de pacatul primordial care s-a transmis genetic din generatie în generatie, modificând negativ în scurgerea vremii, structura celulei si caracterele perfecte,,desavârsite, adevarate, absolute, atemporale, cu care Creatorul l-a dotat pe om de la început, astfel omul intrând sub incidenta blestemului mortii, regresând si îndepartându-se de Creator cu o viteza egala cu cresterea demografica a populatiei pe Terra…
    (999)Noi unA, îi admiram si le oferim toata stima, consideratia si respectul cuvenit, acestor „virusi încoronati” care ar merita sa fie chiar aplaudati, decorati si premiati cu cele mai scumpe coroane… 😉 )))
    O seara si un weekend binecuvântat cu pace si bucurie sufleteasca, draga Rebela !

    Apreciază

    Răspunde

    • @Iosif zice: „astfel omul intrând sub incidenta blestemului mortii, regresând si îndepartându-se de Creator cu o viteza egala cu cresterea demografica a populatiei pe Terra…
      (999)Noi unA, îi admiram si le oferim toata stima, consideratia si respectul cuvenit, acestor „virusi încoronati” care ar merita sa fie chiar aplaudati, decorati si premiati cu cele mai scumpe coroane… 😉 )))

      Dupa cum poate se stie noi unul suntem pentru acordarea deplinei libertati de exprimare oricarui vector sau „virus”, dar totodata consideram ca fiecare comentariu liber exprimat care depaseste limitele onor nevinaoate palavre sa fie etichetat cum se cuvine. Textul propus de Iosif Greblea este, prin conotatiile pe care le are, NAZIST. Ma intreb in ce masura Iosif Greblea isi asuma acest mesaj si in ce masura vorbeste gura fara d-lui.

      Apreciază

      Răspunde

      • D-le Goe …sunteti deadreptul (stângul ?…) paralel cu… Întelepciunea Cuvântului lui Dumnezeu AAAE ! 🙂

        „Unul singur este dătătorul şi judecătorul Legii: Acela care are putere să mântuiască şi să piardă. Dar tu cine eşti de judeci pe aproapele tău ?”

        Apreciază

        Răspunde

      • Judecata si concluziile venite de la cineva precum domnia voastra, cu cat sunt mai negative, cu atat sunt mai onorante, desi nu ma pot opri sa va intreb cine sunteti ca sa-l judecati pe aproapele d-voastra (aproape in sensul de coleg de palavre pe blogul adorei, incolo nu). Este de mare mirare ca se pot incropi judecati din clisee si gargare din astea pretins duhovnicesti.

        Mai bine paralel decat divergent. Eu macar ma aflu la o distanta constanta de Întelepciunea Cuvântului lui Dumnezeu, in timp ce domnia voastra de fiecare data cand deschideti gura va tot indepartati…

        Apreciază

        Răspunde

  14. „Dar omul firesc nu primeşte lucrurile Duhului lui Dumnezeu, căci pentru el sunt o nebunie, şi nici nu le poate înţelege, pentru că trebuie judecate duhovniceşte.
    Omul duhovnicesc, dimpotrivă, poate să judece totul şi el însuşi nu poate fi judecat de nimeni.
    Căci „cine a cunoscut gândul Domnului, ca să-I poată da învăţătură ?” (999) Noi însă avem gândul lui Hristos.”

    Apreciază

    Răspunde

    • Mult mai mult desigur – AAAE-uri si aplauze pentru virusuri care tin omul aproape de Dumnezeu. V-a spus Isus ca cresterea demografica il indeparteaza oe Om de Dumnezeu? Haide mai fugi cu cercul dupa gaste.

      Apreciază

      Răspunde

  17. @adore – ti-am speriat un comentator dar in schimb ti-am stimulat un altul. Per total cred ca esti in castig, intrucat cel speriat era si cam insipid si neproductiv, in timp ce cel stimulat a intrat pe foc automat si-si face toti banii.

    Apreciază

    Răspunde

  18. Draga Adore, Mihai Pup a plecat, Iosif Greblea a tacut si nici ceilati nu se simt mai bine (sub aspect ontologic, la apelul nominal). S-a facut liniste (ca-ntr-o pestera vasta), de parca s-ar fi retras toti in auto-carantina virtuala, de teama virusului. Am ramas numai noi doi. 🙂 sa gustam, in tacere, absenta celorlalti (infernul fiind ceilati dupa cate se mai zice, cand se zice, cine zice ala e)… in fine, am stricat linistea acestui subsol nu doar pentri a consemna cu voce tare tacerea (noastra, stricand-o) si absenta (martorilor, provocandu-i) ci pentru a-ti adresa tie (autoarea) o intrebare retorica, numai buna con-sfinteasca linistea, tacerea, absentele… Asadar, tot gandindu-ma la concluzia pe care ai livrat-o inca din titlu (cum ca Natura e deșteaptă), incerc sa inteleg pe care parte a acestei realitati polivalente (caci nu-i asa?, viata e este complexa si are multe aspecte), ai incercat sa TU pui acccetntul in carul cu fân. Adica mai precis unde anume te situezi tu in raport cu inteligenta impersonala a naturii, care-i perspectiva din care privesti lucrurile, intr-o maniera musai inteligenta, care sa-ti ingaduie tie sa realizezi, sa accepti si sa apreciezi ca in spatele „intamplarii” se poate ghici un gest inteligent, o alegere, o decizie (consumate intr-un plan transcendental omului si umanitatii/societarii) prin care se vadeste ca lucrurile nu merg la intamplare, ci spre o finalitate practica (corectarea numerica a populațiilor), spre un optim care sa redea cine stie ce echilibrele pierdute. Cum se face ca tu vezi in mecanismele de auto-reglare sistemica un semn de inteligenta? Dupa cum poate ai observat, dl. Iosif (care este infinit mai putin superficial decat mihaiul de pupå) a tradus automat concluzia ta despre desteptaciune impersonala a naturii in varianta „Dumnezeu exista”. In conceptia sa virusul a fost trimis de catre Dumnezeu insusi (ceea ce denota un gest inteligent, o decizie, o alegere optima intre mai multe alternative inegale) pentru a diminua populatia cu scopul unic de a-l apropia pe om de Dumnezeu (caci in „minte” iosefiana viteza de indepartatre a omului de Creatorul sau este egala cu cresterea demografica a populatiei pe Terra). Cum-ne-cum, se pare ca exista o problema, un dezechilibru, o stare instabila, care necesita rezolvare, si ca carei solutie (inteligenta) s-a materializat printr-o epidemie de corona-virus. Asa sa fie? Iluzia ca se va fi intamplat ceva prin care s-a ajuns la o alternativa (mai buna, poate cea mai buna) printre mai multe alte alternative. poate sa ne duca cu gandul la vreun soi de inteligenta responsabila de aceasta alegere. Dar poate ca nu exista nicio alta alternativa ci una si numai una, si ca inteligenta natura n-a facut decat sa urmeze cursul, unicul, prilejuind aceasta intamplare care nu denota absolut nicio forma de inteligenta. De fapt nu s-a intamplat nimic. De obicei nu se intampla niciodata nimic. Pseodo-alegeri, pseudo-inteligenta… N-as vrea sa spun prin asta ca Natura e proasta si/sau ca Dumnezeu nu exista (ori invers), ci doar ca in toata intamplarea cu coronavirusul nu exista niciun exces de inteligenta, dumnezeire, divin, ori altceva de acest gen, decat se afla in orice altceva spre care un autor poate fi convins sau con-strans sa-si indrepte atentia pentru a compune o proza scurta. Aceasta-i intrebarea? 🙂

    Apreciază

    Răspunde

    • Pleacă unul, vine altul… Maieutică? Nu pot răspunde cinstit la intrebările tale, pentru că nu am răspunsuri. Îmi place ideea că o zbatere a aripii unui fluture poate declanșa un uragan în cealaltă emisferă. De asemenea, îmi place ideea că o acțiune e urmată de reacțiune. De aceea, noțiunea de întâmplare, în sensul de acțiune întâmplătoare, venită din senin, este greu de digerat. Normal că se întâmplă mereu ceva, care va atrage după sine altceva și tot așa. Consider că oamenii sunt inteligenți? Categoric, da. Inteligenți, stupizi, autodistructivi și mai ales, păcatul de seamă, vanitoși, orgolioși, infatuați. Dacă Dumnezeu există, El nu se poate opune orgoliilor omenești, decât dacă ne salvează pe o arcă😀, lucru puțin probabil.

      Apreciază

      Răspunde

      • a) Inteligenta e relativa, prostia este absoluta….

        b) mi se pare ca te contrazici. Daca nimic nu-i la intamplare, atunci inseamna ca nu se intampla nimic, Nu ca se intampla.Nu? Numai daca s-ar intampla ceva venit din senin, la intamplare, totalmente imredictibil, neasteptat si acauzal, am putea considera ca se intampla ceva… altminteri nu. Atata vreme cat, plecand de la o stare data, nu se poate intampla decat ceea ce se „intampla”, ceea ce trebuie sa se intample, inexorabil, intr-o unica varianta (efectul irepresibil, inconturnabil si anticipabil ce decurge fara scapare din cauza care-l precede) nu putem spune ca s-a intamplat ceva. Ni se pare noua ca se intampla ceva din cauza limitarilor noastre intelectuale, biologice si fizice.

        Apreciat de 1 persoană

        Răspunde

  19. Shakespear spunea „Lumea este o scena pe care noi sintem bieti actori” Eminescu spunea ca „viata este visul sufletului nostru.” Si nu ne mai saturam!!! ne dorim totul , absolut TOT! Trebuie sa fie un capat si la lacomia noastra fara sat!

    Apreciază

    Răspunde

    • Schopenhauer zicea că viața e o afacere care nu-si acoperă costurile. În același context, eu 😀 zic că omul nu se poate dezice de firea sa. Peste foarte puțin timp (dar nu în ani omenești) niște ființe se vor întreba dacă oamenii au existat cu adevărat, așa cum se vor întreba dacă au existat dinozauri.

      Apreciază

      Răspunde

      • da, dar noi stim ca au existat dinozauri… si daca noi stim ca acum mai bine de 65 de miloane de ani au existat dinozauri, putem presupune, cu un optimism vecin cu exaltarea, ca peste acel putin timp, fiintele acelea dragute (si neomenesti) nu se vor intreba daca au existat oameni ci, eventual, numai cat de inteligenti or fi fost oamenii disparuti intre timp in neantul ne-mai-existentei. Faptul ca ne dispare specia, o grija si o neliniste in plus. Ei as… Cui ii pasa de specia asta? Toata lumea sa traiasca numai noi sa nu murim. Drumul catre Dumnezeu este presarat cu dinozauri disparuti cu forta… Ca de buna voie nu face nimeni loc urmatorilor… Acuma, noi crezand in reincarnare (…) nu putem decat sa tragem nadejde ca ne-om reincarna si noi (poate chiar noi doi in particular) in vreuna dintre aceste entitatti ganditoare ulterioare, asa precum dinozaurii s-au reincarnat in gaini sau chiar in oameni cateodata… Io zic sa ne dam de pe acuma cate un (con)semn de recunoastere, ca sa fim amici si in post-umanitate si sa nu ne banam unii pe altii ca chiorii. Pot presupune oarea ca vei fi si atunci adoranta, rebela si adolescentina nemantuita? Si si aceasta-i intrebarea. Aproape alta dar nu chiar. 🙂

        Apreciază

        Răspunde

      • Scuze adolescent rebel, „Cantareata Josefina sau neamul soarecilor” este un roman, alt roman neterminat pare-mi-se al lui Kafka, a fost publicat si la noi, cu multa, multa vreme in urma, pre cind noi nu aspiram, visam, sa existe si acest gen de literatura… a absurdului lumii in care traim…. De cite ori ma gindeam la politicieni cu discursuri sforaitoare, ce se visau mari conducatori ai neamului lor, faceam aceasta asociere cu Josefina, absurditatea popoarelor aproape ca o intrece pe cea a acestor demagogi goi, iar poporul soarecilor nu facea exceptie de la aceasta regula…. Concluziile tampe pe care ei le extrag din discursurile gaunoase si lipsite de orice substrat, depaseste orice imaginatie si lasa consternat in admiratia prostiei universale pe orice spectator neimplicat…. „Nimeni nu rezista glasului ei, si faptul acesta este cu atit mai remarcabil cu cit neamul nostru nu este amator de muzica. Viata acestui popor este prea grea pentru a mai avea timp de asemenea lucruri cum sint muzica. Sinngura dintre noi care face exceptie, este Josefina. Ea iubeste muzica si poate sa cante. Cind sintem intre noi recunoastem deschis ca nu-i nimic extraordinar in cintecul Josefinei, daca vorbim de cintec in sine. Josefina nu face nimic altceva decit fac toti ceilalti soareci in mod firesc, si anume scoate un simplu fluierat. Ceea ce un soarece obisnuit, un simplu muncitor face fara nicio sfortare cit e ziua de mare, depaseste puterile Josefinei. Ca atare fluieratul ei nu este doar ceva comun, dar in ce priveste calitatea sa, este chiar submediocru.. Ramine enigmatica influenta pe care artista o exercita asupra auditoriului, intr-o masura considerabila. Pentru cei mai malitiosi dintre noi, culmea rautatii este sa spuna despre Josefina: „Cind o vedem, ne piere rasul.”

        Apreciază

        Răspunde

  23. parafrazând o teorie sociologică despre mijloacele proprii ale societății de a-și corecta numeric populațiile, pot spune că natura deșteaptă și foc de supărată pe oameni, îi pedepsește ironic, cu propriile macrofage. Ironia supremă îmi pare prezența simbolului regalității, coroana, pe care virusul și-o etalează intracelular. Ca la curtea oricărui rege, bufonii și nebunii nu lipsesc: statisticile spun că numărul lor depășește orice imaginație.

    Wuff, wufff, are un roman neterminat, e vorba de niste sobol;ani, waw! ce al dracului sa descurcau astia… Vizuina se numeste, n-am avut parte s-o descopar, poate doar in germana, dar n-am cum s-o citesc!, ma multumesc cu citatele traduse de autorul criticii lui Kafka..

    Apreciază

    Răspunde

    • Câteodată pe acest blog se poate mânca o pâine.
      Albă, goală…
      Un câstig,
      Caloric.
      Chiar dacă de pâne goală,
      Păsărica nu se scoală,
      Totusi,
      Un blog ca o pâine caldă…

      Desi nu-s chiar flămând, as putea mânca un colt de pâine proaspata cu tine in sufrageria Adorei (nu se supară), dar momentan sunt captiv unor altor frimituri care tin musai sa ma de-voreze. Poate mai incolo cand v/oi fi mai liber si mai dis/ponibil voi verifica daca mai esti aici pe pâine si voi gusta si eu o felie. Merci pentru neasteptata condimen-tare.

      Apreciat de 1 persoană

      Răspunde

      • Felul in care o spui te face mai degraba sa semeni lui Bombonel, care „cu gura plina de cozonac frantuzesc le povestea taranilor despre foametea produsa de secetele din anii trecuti”….insa nu stiu dintre cei doi pe cel care era mai malitios, el sau Lenesul din povestea cu posmagi, care in imensa-i delasare intreba cu o jumatate de gura, „Muieti ‘is?”

        Apreciază

        Răspunde

      • @Pa… stilul tau de a vorbi aduce cu insailarea gandurilor rudimentare ale unui personaj de-al lui Faulkner. Parol. Muzica e ok, dar mai ai foarte mult de lucrat la versuri atunci cand iti dai drumul sa alergi haotic pe campii, hâtz incol, hâtz incoace, incotro te duce mintea la intamplare prin povesti aleatoare.

        P.S. Ce cåcat e åla „cozonac frantzuzesc”? Nu se exisista asa ceva… dupa cum nu exista nici måmåligå dacicå… a se verifica dupa golire

        Apreciază

        Răspunde

      • Prin urmare lasi a intelege ca prea-afundindu-ne in gindirea noastra incilcita si obscura, ne-am impotmolit in cuvinte tocmai in vremea ce dantuiam bezmetici pe vastele campii carpato-danubiano-pontice, pentru a va frusta doar de dulcea mamaliga dacica, o fiertura mioritica preparata din meiul cules de vechii locuitori din Dacia hiperboreana. Ori ca franzela frantuzeasca nu poate concura cozonacul, pentru bietul taran al lui Voda Traian ori Voda Johannis, obisnuit doar cu painea turceasca, falsificata cu E-uri si agenti de crestere, pina acolo incit i-au pervertit gustul si l-au condamnat la noile boli ale secolului in care traim astazi. Codimentat cu gustul de paie si culorile artificiale ce se aseamana mai curind cu resturile alimentare eliminate de organismul uman pe cale naturala…. cit despre lumea mirosurilor, niciun comentariu!

        Apreciază

        Răspunde

      • Prin urmare nu, in niciun caz… dar altminteri da, las sa se inteleaga absolut orice va då (liber? la intamplare?) prin cap, oferindu-va, fara frontiere, pretextul de a va etala natura: zoon politikon. Ping-pong-ul nostru adorian este eminamente cuantic. Fileul are doua fante si separa doua universuri paralele. Singura particula care poate strabate prin effect tunel un astfel de fileu este o paricula elementara de materie intunecata numita „iosefini”. Curata scamatorie. Impresia mea din ce in ce mai acuta este ca sunteti omul potrivit la locul nepotrivit si cu un pseudonim la cacealma. Ceea ce va si cauzeazå. Zic.

        Apreciază

        Răspunde

      • Din cite cunosc zoon politicon e Omul lui Aristotel, Gaina lui Platon, trestia lui Pascal, etc. Inclusi in societate toti sintem preocupati de starea Cetatii. Insa uneori ajungem sa depasim o stare de normalitate, asa cum se intimpla in emisiunile televiziunilor actuale, preocupate numai de prostirea electoratului. In urma cu vreo 11 ani, cind am intrat prima oara pe wordpress, am fost de-a dreptul oripilat ca pina si aici totul era dominat de aceleasi personaje funeste, ce formau clasa politica alienata din Romanica. Si vreme de citiva ani am ars cu o furie furibunda, trosnind, pocnind, sfiraind, inchitit complet de mizeriile lumii in care traiam, nemaireusind sa scap din aceasta mocirla care parea sa ne inghita pe toti. Cind am deschis acest blog, in urma cu vreo 2 ani, mi-am propus sa nu mai scriu niciodata despre ceea ce se intimpla in aceasta cloaca a societatii, sa evit lucrurile care ma enerveaza si sa incerc pe cit posibil sa renunt la discursul sarcastic si demolator, sa ma dedic numai incercarilor de-a construi ceva, in loc de-a incerca sa demolez totul… Nu stiu cit am reusit, probabil sint inca departe, insa cu certitudine ceva s-a schimbat in mod esential, pe ici, pe colea…. Poate ca ai dreptate si pseudonimul este la cacialma, daca ai fi citit profilul la gravatar, poate ai fi inteles si ceea ce m-a determinat sa-l aleg. Poate intotdeauna m-am aflat la locul nepotrivit, din pacate, nici aici, n-a fost intotdeauna vorba numai de alegerea mea… Uneori nu iti alegi singur si in mod rational nici locul, nici rolul, pina nici in cele mai importante din alegerile pe care le faci in viata. Multe sint rolul unor influente straine si ale hazardului. De ce ai presupune atunci ca nicknamele tau ar fi perfect ales si ca te afli exact in cel mai potrivit loc?!

        Apreciat de 1 persoană

        Răspunde

  25. Bine ai venit draga @pastiladecianura ! Putini sunt azi în lume, cei care constientizeaza ca poarta în gura, înca de la venirea în aceasta natura, (moarta) o mica si neînsemnata pastila de cianura… ! 🙂

    Apreciază

    Răspunde

    • Vai Iosif, si tu esti unul dintre ei, putinii care constientizeaza… Pilonul constientizarii… Sarmana constientizare…

      P.S. Ca sa poata fi moarta, natura ar fi trebuit sa fi fost candva vie… si sa fi facut struguri. Altminteri, nu si nu.

      P.P.S. D-le Gre-blea sper din suflet sa nu va suparati pe mine pentru ca va folosesc drept prilej de vorba. Monumentalitatea domniei voastre este irezistibila in acest sens, relativ la ambianta acestui adorabil apartamentel cu vedere spre mare. Manifestati-va si nu va inhibati caci este aceasta singura alternativa in care puteti conta pe o mica posibilitate (de doi lei speranta) sa iesiti din bezna cliseelor prin care rataciti, ca un moi-se ra-tat, prin desert, singur, solitar, fårå ceatå. Si si daca nu veti iesi, sa nu va para rau, ca mare lucru nu se va fi pierdut. Iaca un fragment de lume banala scaldata intr-o țâră de lumina lina, precum umbrele facute de flacarile focului pe pretele unei pesteri. Aveti grija insa sa nu va enervati si sa scrasniti din dinti, mai ales acum ca constientizati pastila de cea Nura de prin gura, printre putinii din lume azi si-n atemporalitate.

      Apreciază

      Răspunde

      • Apropo de inteligenta naturii in varianta propusa de tine, poate ca pana la urma nici intrarea in carantina nu e cel mai rau lucru ce ni se poate intampla:

        Apreciază

        Răspunde

      • trece lebedele-n zare
        tu te uiti
        ele dispare

        pastila de cianura e un nonsens cu gust de picro-mig-dale a-mare pe alei alelei…

        @Pasti – Sa-i transmiteti salutari cordiale prietenei d-voastra de o viata, d-na Ciulamaua… in a carei companie delicioasa va duceti veacul „in acest imens Univers dominat de gheturile vesnice si absenta oricarei raze de speranta si lumina„. – Misto incropire, plina de miez si de tâlc… Ati vorbit adanc. Sper sa fi patruns (cu mintea-i inteleapta) intelesul acestei minunate ziceri a domniei voastre, chiar si raza de lumina si speranta numita atat de adhoc si pro-zaic „iosif”.

        Apreciat de 1 persoană

        Răspunde

        • Pitorescul personaj Dl Goe, pus pe glume sarcastice cu toata lumea, pe buna dreptate sau numai doar ca asa-l taie pe el capul, fara inhibitii, dar si fara macar o minima farima de curtoazie necesara intr-o simpla intractiune sociala. Si daca Dl. Goe autentic, nu reusise sa treaca clasa, in ciuda eforturilor Mamitei, Mamitichei si Coanei Mare, nici pe Dl. Goe inchipuit , nu-l duce capul prea departe, cu toate eforturile lui de a-si etala o inalta tinuta intelectuala, un discurs bombastic, insa adevarat si o anumita verva caracteristica sufletelor tinere si mintilor hoinare. Si daca n-a inteles nimic din toata predica de morala pe care necunoscutul de la geam i-a tinut-o cu toata simpatia, Dl.Goe si-a continuat cu incapatinare actiunea si drept rezultat… si-a pierdut … palaria! Pina la urma asa o sa pateasca orice personaj pitoresc care va cauta sa-si atribuie calitatea virtuala a personajului lui Caragiale. Nu e nevoie decit de o simpla pala de vint, care sa-i descopere ceea ce tine cu atita mortis ascuns, preferind sa-si atribuie o falsa structura psihologica, si aia imprumutata tot in mod gresit!

          Si ca sa revenim la subiectul in cauza, acum citeva zile am redescoperit ceea ce cunoscusem cu multa vreme in urma, Virusurile nu sint organisme nvii, sint un fragment de ARN inchis intr-o capsulaas cuim ar fi palaria Dlui Goe daca r fi ajuns din intimplare in naveta spatiala Voiager 1 in calatoria ei spre marginile Galaxiei…

          Apreciază

          Răspunde

        • Mi-e teama sa nu te regasesc data viitoare itrr-o Vizuina nu atit de incapatoare, dar care sa-ti ofere tot confortul necesar unor fiinte mici si rautacioase, care au sufletele ranite de contactul cu lumea si se ascund intr-o alta realitate cautind sa-si creeze o alta viata, una inchipuia de asta data. Poate o sa-mi rup o bruma de timp sa ma ocup de domnia voastra.

          Apreciază

          Răspunde

      • Bravo d-le Iosif. Nu-ti refuza placerea de a te exprima. Asadar adori nimicul si-ti place sa-ti scoti ego-ul la inaintare in dispute asistate cu alte egouri. Matale? Ecleziastul? Bibicul care promoveaza pe gratis Adevarul Absolut Atemporal si Elefantin? Da-i-nanite stimabile. Ai putintica rabdare. Adica ca fii ceea ce esti (iaca) si abia atunci o sa incepi sa simti si matale gustul libertatii. Hai ca esti pe drumul cel bun, pavat cu bune intentii… 🙂

        Apreciat de 1 persoană

        Răspunde

  30. Oare-care sa fie semnificatiile nebanale ale faptului ca acest „topic” in proza scurta detine, pe blogul adorian, recordul in ceea ce priveste numarul de comentarii?… Noi nu vom sti-o poate niciodata…

    Apreciat de 1 persoană

    Răspunde

Lasă un comentariu